Flori pentru dna invatatoare, ghiozdanul cel nou, costumul calcat, pantofi dati cu crema, tunsul la frizeria din colt, emotia unui nou inceput…pe naiba! Sambata m-am nimerit la frizerie, pentru un pic de improspatare. Mare greseala. Plin de copiii. Cum se tundeau copii aia? Unul vroia codita la spate, altul, aflat cu bunicul, ii zice scurt stilistei: eu vreau creasta! Stilista se uita spre bunicul aflat pe scaun si ii spune scurt: tunsul normal e 8 lei, creasta e 10 lei. Bunicul ofteaza: cu creasta, domnita, daca asa se poarta acu’! Ies din frizerie, merg sa imi caut o pereche de adidasi pentru sala ( da, m-am apucat de sala, aparate, alea alea, in alt episod revin cu poze cu baietii rai de pe acolo ). Prin magazine la fel, teroare, mamele cu copii iesiti la umplut rucsacul. Mami, mami, vreau si eu rucsacul ala! Nu asta, ala cu Spiderman, e doar 100 de lei. Mami ofteaza, scoate banul: bine puiu, daca trebuie… Nu vreau sa incep cu pe vremea mea… Mi se pare un cliseu, fiecare generatie are alte prioritati, alte necesitati, alte standarde. Totusi, parca era altfel atunci cand abia asteptai prima zi de scoala pentru a te reintalni cu colegii, a povesti ce ati facut in vacante, a primi manualele noi, a iesi in pauza mare pentru a schimba mancarea pe principiul ” a ta e mai buna”, iar hainele, banii din buzunar sau salariile parintilor nu contau! Acum ce a mai ramas? Dorinta de a arata cele…