Românii s-au umplut de spirit civic în zilele astea, un lucru bun de altfel. Plecând de la Fii schimbarea pe care tu vrei să o vezi în lume, citat pe care săracul Gandhi nu îl vedea aplicat României, sute de români s-au apucat să posteze pe bloguri, pe Facebook și forumuri despre cum vor respecta ei regulile de acum înainte, cum nu vor mai trece pe roșu, nu vor mai da șpagă pentru avize, nu vor mai trimite sms-uri la volan și alte chestii care nici măcar nu ar trebui rostite, nu mai zic de făcut. Bun, e suficient să respectăm cu toții regulile pentru ca societatea asta să avanseze, pentru a trăi și noi într-o țară normală? Nu cred, pentru că mereu se va trezi un mârlan care se va crede mai șmecher, care va dori să fenteze sistemul, să facă și el o combinație.

Toți străinii care vin în România și o vizitează un pic ne spun că avem o țară fantastică, cu tot ce îi trebuie: munte și mare, câmpii și păduri, deltă și râuri, toate astea presărate cu zeci de mii de peisaje fantastice, de poveste. Și după aceea ajungem la discuția despre oameni, și acolo încep lucrurile să șchiopăteze. Scriu rândurile astea ca un om din clasa medie, care trage tare pentru el și familia lui, își plătește taxele la zi, încearcă să fie corect și speră într-un viitor mai bun pentru copiii lui. Prietenii mei sunt la fel ca mine, prietenii lor la fel, clasa medie încearcă să fie decentă, să facă ce trebuie. Dar e tot mai greu, când politicienii sunt corupți, când statul nu te lasă să respiri cu taxe și impozite inventate aiurea, când micile afaceri sunt omorâte în fașă de marile combinații făcute de ei, între ei, pentru ei.