Viata noastră, înregistrată bucată cu bucată

Nu am prea multe poze cu mine de când eram mic, iar cele pe care le am sunt alb-negru. Abia de prin clasa întâi au început să apară și pozele color cu mine. Cât despre filmele de când eram mic, sunt doar câteva, de la evenimentele foarte speciale.

Nu cred că sunt singurul care nu își are copilăria înregistrată. De regulă noi ne dăm seama despre cum eram în copilărie din ceea ce ne povestesc părinții sau rudele, și trebuie să îi credem pentru că oricum nu avem alte dovezi.

Acum însă lucrurile stau cu totul altfel. Dacă ai chef îți poți înregistra aproape toată viața prin fotografii și filme, tehnologia există, iar scenariile cum sunt cele din filmul The final cut sunt tot mai aproape de realitate. De exemplu eu, de când a apărut asta mică în familie, adică de 4 luni, cred că i-am făcut aproximativ 3000 de fotografii și câteva zeci de filmulețe HD. Am camere foto și video, am un hard-disk de 1 TB ce așteaptă să fie umplut, de ce să nu înregistrez clipele astea, mai ales că trec foarte repede și nu se mai întorc înapoi?

Le salvez în primul rând pentru noi, ca părinți, și în al doilea rând pentru ea. Când va crește mare nu va mai fi nevoită să asculte poveștile noastre despre cum era ea când era mică, ci va avea la dispoziție filme și fotografii, direct de la sursă. De fapt cred că așa vor crește copii noștri, cu viața înregistrată bucată cu bucată. Lucrurile se schimbă foarte repede, și cred că tehnologia chiar e utilă, în cazul de față.

Tradiționalul “Îmi amintesc când avea copilul doar 1 an si…” va fi înlocuit de “Bagă și tu draga DVD-ul cu copilul nostru la 1 an, volumul 2”.

Exagerez eu sau chiar așa va fi, copiii de acum își vor retrăi copilăria în cu totul alt mod, datorită tehnologiei? Voi ce spuneți?

Recomandă prietenilor!
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
Abonează-te
Anunță-mă
guest
6 Comentarii
Ultimele
Primele Top voturi
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
cipoc

nu exagerezi cu nimic, si eu as face la fel. Mi`ar fi placut sa am si eu filmulete de cand eram mic, ca oricum pozele nu sunt asa expresive

anda_elena

Cand m-am nascut eu (acum ~28 de ani), ai mei au cumparat un aparat foto. Din ala alb-negru, cu film. Asa ca, am destul de multe poze din copilaria mea. Exista, totusi, o limita. Si probabil ca limita asta m-a facut sa nu ma plictisesc niciodata sa rasfoiesc albumele. Acum, Maria mea are, tot asa ca si Diana ta, tone de poze in format digital, sute de poze scoase si pe hartie, multe, multe filmulete! Cateodata, ma gandesc ca ele, obisnuite sa fie toata vremea pozate si filmate, nici nu vor mai reactiona la amintiri. Sincer, acum, le va trebui… Citește tot »

Pavel

O trăiesc cu totul altfel… Şi e oarecum dezamăgitor, stând şi gândidu-mă la cum am trăit-o eu.

Ramona

Ai uitat sa spui ca ajuta si pe matuse/unchi sa o vada, mai ales ca nu reusesc mereu sa ajunga la ea sa o vada si sa o stranga in brate :d. Ca sa raspund la intrebarea ta: sigur va fi asa:)

[…] și are doar 6 luni. Cred că sunt deja vreo 10 GB de fotografii și clipuri video doar cu ea. Da, acum putem înregistra viața bucată cu bucată, camerele foto și video sunt tot mai ieftine, spațiul de stocare e la dispoziția […]