Alex readuce în discuție subiectul bloggerițelor de fashion care cer sume jenant de mari pentru articole, poze, și nu e asta problema, ci faptul că nu prea livrează în campanii, și după aceea clienții sunt dezamăgiți, bagă toți bloggerii în aceeași oală, chiar dacă unii sunt ok și își fac treaba. Cauza problemei – se merge prea mult pe recomandări, cumetrii, relații prin agenții, prea puțin pe cifre, analize reale.
Și eu aș fi ofticat dacă aș plăti câteva sute de euro pentru un articol sau câteva poze frumoase pe Instagramul unei fashioniste ca să descopăr ulterior că nu am vândut nimic datorită lor, dacă scopul campaniei e fix creșterea vânzărilor. Dar de obicei agenția prezintă clienților cifre legate de reach, like-uri, o bagă pe aia cu creșterea influenței, a notorietății și lucrurile se rezolvă.
Radu ne arată cum fac bani pe afară bloggerițele de fashion, cu ceva conținut ușor NSFW și un pic de promovare încrucișată între ele. La noi sunt puține care știu să facă asta, și cele care vând imaginea nu au și o bază reală de fane cu bani, vorba lui Vali, sunt și mulți bărbați care dau like-uri salivând la poză, dar nu înseamnă că vor cumpăra produsele respective.
Problema este că uneori bloggerii sau vedetele online de pe diverse rețele sociale exagerează, cer sume prea mari pentru ceea ce oferă. Dacă lumea ar fi decentă, dacă nu și-ar exagera meritele nu ar apare discuții de genul ăsta.
Pe scurt asta e ideea, poți cere orice sumă de bani pentru munca ta, dacă știi că munca ta e valoroasă și livrezi de banii ăia.
Caz concret, eu știu că am 1000-1500 de vizitatori pe zi pe blog, depinde ce scriu, dacă bag ceva mai de nișă sau ceva generalist. Știu că la un articol cu linkuri puse în el pot genera câteva zeci de clicuri, poate chiar peste o sută dacă îmi fac treaba bine, plus că va urca și în căutări acel brand, pentru că optimizez articolul, deci va avea trafic și pe termen lung.
Totuși, nu voi cere unui client sau unei agenții 400 de euro pentru un singur articol, pentru că îmi știu locul, știu ce pot și știu ce livrez. Suma nu e reprezentativă, ideea e că trebuie să fie o corelație între ceea ce oferi și ceea ce ceri la schimb. Idem, dacă aflu că agenția câștigă dublu pe seama mea nu e treaba mea, important pentru mine e să fiu plătit cu suma pe care eu o apreciez corectă pentru ceea ce ofer și livrez.
Poate că merge treaba cu fraieritul unor clienți, mai ales pe zona de fashion, iei bani până se prinde lumea că nu livrezi, că like-urile sunt faine, dar nu vând, dar când ajunge lumea să te evite, să nu te mai bage în campanii, pentru că ceri prea mult pentru prea puțin, ce vei face?
Știu, e o întrebare retorică, mereu vor fi branduri care se lasă fermecate de numărul de followeri și uită să întrebe de conversii. Știați că popularitatea online poate fi falsificată, nu?
Sa ne fie cu iertare, dar Alex nu prea s-a documentat in ce priveste scrierea acelui articol. Dovada sunt comentariile venite, culmea, de la agentii sau de la alti clienti, nu de la categoria blamata in articol.. Experientele personale singulare sau impartasite la o bere nu trebuie generalizate. Si clientii cu care a discutat el si si el fac aceeasi greseala. Generalizeaza. Din proprie experienta si din perspectiva unei agentii, pot afirma ca sunt foarte rare cazurile in care clientul e multumit de campanie. Indiferent de cat de spectaculoase sunt rezultatele. Sunt putini clienti care isi inteleg propria filozofie de brand si isi urmeaza strict guidelineurile de branding si comunicare impuse de agentie.
Nu era discuția despre clienții mulțumiți, ci despre – vreau 300 de euro să pun niște poze pe Facebook, Instagram, să scriu un articol, dar clientul nu primește decât niște like-uri. Și m-am lovit și eu de zona asta, aveam clienți care ziceau că au făcut shooting-uri, au pus bloggerițele poze, și când mă uitam în Analytics mă durea capul.
Astea sunt detalii care se discuta inainte de demararea proiectului. Pe analyticsul de la bloggerite s-a uitat cineva inainte de shooting? 🙂
Romulus Carson Nu știu șefu, eu doar făceam curățenie după. 🙂
pai vezi, exact despre asta e vorba. cel mai probabil si Alex a fost in acceasi situatie. Problema nu e doar la bloggerul care nu livreaza, ci si la clientul care se arunca cu capul inainte in buget sau la agentia care ia comision pt endorsementul oferit de blogger. Atunci clar, singurul care va avea de suferit va fi clientul.
Romulus Carson și asta e adevărat. Agenția ar trebui să recomande bloggeri ok, că vorba aia, interesul e să păstreze clientul pe termen lung, nu doar să ia un comision din scurt. Acum depinde și de filozofia fiecărei agenții.
dupa cum i-am spus si lui Alex, nu degeaba zicala cu “nu exista padure fara uscaturi” este romaneasca. In orice “tabara” exista, fie ca e vorba de bloggeri, agentii sau clienti.
Romulus Carson Da, dar când uscăturile amenință toată pădurea…
Marius Sescu dai foc la padure. defrisezi. plantezi puieti. :))
Romulus Carson #thisissparta. 🙂
Am si eu niste probleme cu bloggerii. 1. Ideal ar fi sa scrie corect si sa se exprime corect gramatical. 2. Sa-si exprime parerile dupa ce au testat bine produsele, recenziile care prezinta doar avantaje clar sunt facute doar din interes financiar.
Și asta.
În primul rând asta.
Poți cere orice sumă de bani pentru munca ta, dacă știi că munca ta e valoroasă și livrezi de banii ăia. https://t.co/KSH3kn47RA
Eu am o problemă cu acei bloggeri care, deși n-au nici măcar o legătură cu limba română, care îi bate grav, primesc totuși atenție de la agenții și diferite branduri. Mă întreb: oare sunt oarbe?
Nu, dar agentiile trebuie să fie prietenoase, că nu se știe…