fbpx

Despre datorii

Da, la bani mă refer. Eu sunt genul de om foarte corect când vine vorba de bani. Poate pentru că m-au învățat ai mei să apreciez tot timpul valoarea banilor, poate pentru că știu cât de greu se fac banii și cât de ușor se pot cheltui, cert e că dacă știu că am de dat cuiva bani înapoi și am stabilit un termen limită sunt în stare să fac foamea câteva zile, să mă lipsesc eu de ceva, numai pentru a fi sigur că persoana aia va primi banii la timp.

Din fericire nu sunt genul care să fac împrumuturi mari, dacă împrumut ceva de regulă sunt sume mici și doar de pe o zi pe alta, dar ideea rămâne, plătiți-vă datoriile la timp. Pentru mine cuvântul dat valorează mai mult decât o sumă de bani. Integritatea și onestitatea sunt lucruri foarte valoroase, când le-ai pierdut pe astea în ochii celorlalți tot brandul tău personal se duce la vale, toate valorile pe care tu le transmiți se alterează, iar lumea nu te va mai privi niciodată la fel.

Țin minte că o firmă la care am lucrat acum câțiva ani mai avea de făcut niște plăți pentru un contract pe care îl semnasem eu. La câteva luni după ce am plecat am aflat că plățile pentru contractul respectiv întârziau să fie efectuate, și am aflat asta chiar de la cei care trebuiau să primească banii. M-am oferit să îi plătesc eu din buzunarul meu, dar într-un final s-a rezolvat și firma a plătit sumele restante, după mai multe presiuni și telefoane. Oricum am rămas cu un gust foarte amar și cu o lecție de viață, niciodată să nu îmi pun cuvântul pentru o persoană sau o firmă în care nu am 100% încredere, iar când vine vorba de mine mereu să îmi țin cuvântul dat.

Poate că tu pleci dintr-o firmă pentru că te-ai săturat și firma trage țepe după ce pleci. Colaboratorii tăi te țin minte, iar dacă pleci de acolo și tu ai semnat contractele cu ei imaginea negativă a firmei se va răsfrânge și asupra ta. În ochii lor și tu ești un țepar, prin asociere. Alegeți-vă cu grijă persoanele și firmele pentru garantați, reputația se construiește greu și se distruge într-o secundă de neatenție.

Tot datorită acestei filozofii legate de datorii cred că mi-ar fi foarte greu să conduc o firmă. În calitate de manager trebuie să jonglezi cu termene de plată, amânări, prelungiri, scadențe, salarii de dat, practic sunt foarte multe variabile de luat în calcul și uneori îți vine aproape imposibil să respecți termenele de plată, să dai tuturor banii la data pe care ați stabilit-o împreună.

Ca simplu angajat sau ca freelancer lucrurile sunt mai simple, deși și aici uneori trebuie să faci presiuni pentru a îți primi salariul sau plata pentru contracte la data stabilită. Totuși, sunt mai puține variabile în ecuație, tu știi doar că ai de luat niște bani.

Nu știu de ce am lungit-o așa de mult. Poate pentru că am observat că în ziua de azi tot mai puține companii și persoane sunt serioase când vine vorba de plata datoriilor la timp, poate pentru că peste tot auzi de amânări și termene de plată tot mai mari, poate pentru că un cuvânt dat în ziua de azi nu mai are valoare.

Și e păcat, pentru că majoritatea obișnuim să ne facem planuri pe baza unor bani pe care știm că îi vom primi, pe baza unor înțelegeri cu alte persoane. Planuri pe care suntem nevoiți să le dărâmăm și să le reclădim la loc, atunci când vor veni banii promiși, dacă vor veni.

Cine își plătește datoriile la timp în ziua de azi are un plus uriaș de imagine în ochii colaboratorilor, indiferent că vorbim de o firmă sau de o persoană. Luna trecută o firmă cu care colaboram mi-a virat banii în cont înainte de a începe colaborarea pe un proiect, poate și pentru că mai lucrasem cu ei în condiții excelente în trecut. Respectul meu pentru ei a crescut enorm.

Plătiți-vă datoriile la timp, respectați-vă cuvântul dat. În fond voi cu cine ați lucra, cu cineva care vă amână de pe o zi pe alta sau cu cineva care își respectă mereu promisiunile?

Recomandă

6 Comentarii

  1. Normal ca cei care se tin de cuvant au de castigat. Din pacate in Romania cuvantul dat a ajuns sa nu mai valoreze mare lucru, tocmai pentru ca oamenii sunt neseriosi.

  2. Mi-a placut in mod special articolul tau care, chiar dupa 4 ani si jumatate de la publicare, e la fel de actual. Din pacate.

    Cunosc sentimentul de frustrare datorat intarzierilor la incasare. Din pacate, in mediul privat (si ma refer la companii de talie mica/mijlocie) nu ai instrumente coercitive ca in cazul marilor monopoluri (furnizori de gaze, curent, apa), prin care sa debransezi clientul de la serviciile furnizate de tine. Adica sa-i fortezi mana sa te plateasca.

    Mai mult, cand vezi ca intre cele declarate de client si cele constatate de tine e o neconcordanta uriasa – cum ar fi “scuza” clientului ca e afectat, la randul lui, de intarzieri la incasare, de criza economica, dar intre timp vezi ca apare un bun gen BMW in proprietatea sau folosinta lui, incepi sa-ti pui niste intrebari.

    Dupa parerea mea, orice regula de bun simt trebuie abandonata in acel moment. Si se poate actiona in instanta administratorul (care, de multe ori, e una si aceeasi persoana cu unul din asociati) pentru administrare defectuoasa – termenul e raspunderea administratorului. Daca ai un avocat priceput la indemana, poti recupera o buna parte din suma.

    Dar ramane gustul amar al neseriozitatii.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *