In seara zilei de 17 iunie 2011, la orele 19.00, profitând de ospitalitatea terasei Mamma Mia, se organizează blogmeet-ul cu numarul 33. Confirmările se fac la Macku, am înţeles că Mamma Mia face cinste cu un suc, bere sau o altă băutură. Deja suntem vreo 9 pe listă. Cu cine mă mai văd acolo la un pahar de vorbă? Sunt destui bloggeri în Iaşi, câţi vor să iasă din casă vineri seară?
Afirmaţia nu e surprinzătoare, doar că de data asta ea a rezultat în urma unui studiu realizat în aprilie 2011 în 5 ţări din Europa: Franţa, Germania, Italia, Spania şi Anglia. Tinerele cu vârsta între 15-24 de ani petrec în medie 8,4 ore în reţelele sociale, pe când tinerii de aceeaşi vârstă stau 7,3 ore. Media timpului petrecut în reţelele sociale pe toate categoriile de vârstă este de 4,1 ore pentru bărbaţi şi 5,7 ore pentru femei. Cel mai probabil unii au mai mult timp de pierdut cu social media decât alţii, nu?
Să îmi fie cu iertare ignoranța, dar când mi-au spus cei de la Renault de Expediția verde, că voi avea de umblat prin Iași după chestii eco și după parcuri și spații verzi la volanul unui Renault Clio ce consumă puțin, da puțin de tot, am răsuflat ușurat și am zis da, mă bag. Eu aveam impresia că în Iași sunt 5-6, hai 10 parcuri care merită să apară pe o hartă verde, deci va fi totul o joacă la volanul unei mașini mișto. În realitate lucrurile sunt mult mai complicate. Am primit mașina, am descoperit eu cum se conduce în stil eco, dar săptămâna asta am dat de greu. În prima etapă trebuie să descopăr cât mai multe parcuri și spații verzi din Iași, să demonstrez tuturor cât de verde e Iașul. Pentru a ieși cu bine din încercarea asta trebuie să am grijă de trei chestii: Să descopăr toate parcurile din Iași. Ieri m-am apucat de numărat și am ajuns la aproape 30 de parcuri, și tare mi-e frică ca mai am de numărat. Mă bucur că sunt multe, dar mă tem că nu voi apuca să ajung la toate. Gândiți-vă că trebuie să le vizitez pe toate și să le pozez, iar după să scriu despre ele pe site-ul campaniei. Dacă știți parcuri de prin Iași, eventual din alea mai retrase de care nu prea știe lumea și mai ales eu, aveți milă de mine și lăsați un comentariu cu parcul și adresa, să îl trag în…
Sunteți genul căruia îi plac hainele de firmă, cu numele brandului afișat vizibil și cât mai mare pe tricouri, geci, încălțăminte sau pantaloni? Felicitări, faceți reclamă brandului respectiv…moca, fie că vă place sau nu. Tinând cont de faptul că ați dat și bani pe hainele respective, sper că vă place! Eu am o problema, mai ales cu hainele. Acum ceva timp dacă intram într-un magazin de haine și vroiam să scap rapid de vânzătoare îi ceream un tricou negru, simplu, fără nici un logo sau un text scris pe el. În 95% din cazuri nu aveau așa ceva în magazin. Da, majoritatea poate că prefera hainele cu scrisuri și imprimeuri pe ele. Eu nu, prefer hainele simple, discrete, unde logo-ul brandului este plasat cât mai discret, dacă nu chiar lipsește complet. E mereu o provocare pentru mine să găsesc un tricou simplu, o pereche de pantofi sport pe care să nu scrie mare numele producătorului sau o pereche de blugi unde brandul să apară doar pe etichetă. Când găsesc ceva ce îmi place îmi cumpăr uneori câte 2 perechi. Poate că exagerez eu, dar nu înțeleg de ce ar dori cineva să poarte pe el haine care țipă de la o poștă – sunt îmbrăcat cu țoale de firmă!?! Alt exemplu – ați remarcat vreodată că pe suporturile auto de la numerele de înmatriculare este trecut numele și site-ul dealerului de unde a fost cumpărată mașina? Clienții sunt mulțumiți de mașină și de faptul că primesc suporturile moca, dar nu…
Mă întreba un prieten cum e de când s-a născut Diana, ce s-a schimbat în viața noastră, dacă sunt altfel acum, dacă mă simt schimbat. A trebuit să mă gândesc un pic până să îi răspund. S-au schimbat foarte multe de când a apărut copilul ăsta în viața noastră, de fapt totul s-a schimbat, avem alt program, alte obiceiuri, alte priorități, alte planuri de viitor, dar dacă e să remarc cea mai mare schimbare de până acum, cel puțin pentru mine, e că râd mult mai des. Eu, care eram ironic, amuzant, dar care nu râdeam prea des. Nu trece o oră când stăm cu Diana să nu râdem cel puțin o dată din tot sufletul. Copiii au un fel ciudat de a-ți intra în suflet și de a-ți transmite bucuria și entuziasmul lor, energia și pofta lor de viață. Nu ai cum să nu te bucuri când ei se bucură, nu ai cum să nu râzi când ei râd. Voi când ați râs cu poftă ultima dată? Ce vă face să râdeți?
Clipul face parte din cadrul unei campanii de promovare realizate de English National Opera pentru Two Boys, o nouă piesă. De aici
Am văzut așa ceva de vânzare la o biserică din Roman. Înțeleg oarecum utilitatea ei, dar mă gândeam la ce mesaj ar putea fi folosit pentru a marketa produsul: Nou – trusa pentru înmormântare! Economisește timp prețios în momentele mai puțin fericite din viața ta. Această trusă îți oferă tot ce ai nevoie pentru înmormântare, pentru ca tu să îți poți smulge liniștit părul din cap. Cumpără acum – doar 29,99 lei! Și eu care mă gândeam că doar trusele de prim ajutor sunt la mare căutare. Dacă le bagă și pe astea pentru înmormântare obligatorii prin lege?