Imi place onlineul pentru ca invartindu-te prin zona poti invata multe lucruri utile pe partea de marketing, branding, promovare, PR. Poti acumula cunostinte, iti poti forma chiar si un limbaj care ar da pe spate un posibil client, daca esti in cautare de asa ceva. Totul e bine si frumos, pana depasim bariera teoretica si ajungem la practica, adica partea cu pus osul la munca. In publicatiile de specialitate citim despre rebrandinguri, campanii de repozitionare, campanii de imagine si alte chestii din astea greu de inteles pentru muritorul de rand. Desigur, e vorba de companii mari cand citim chestiile astea, unde bugetele de marketing poate chiar sunt 10% din cifra de afaceri, nu mizilicurile care scap de la masa sefului. Realitatea? Realitatea e ca exista zeci de afaceri care nu au oameni pe partea de marketing, companii cu patroni „romani adevarati”, care isi conduc business-ul dupa ureche. Multora le-a mers bine pana acum, mai ales in sectoarele care au crescut de la sine, de exemplu retailul. De ce sa schimbe ceva? Exemplu real: un tip cu mai multe magazine de haine deschise in diverse locatii sub acelasi „brand”. Fiecare magazin e amenajat in culori diferite, deci identitatea vizuala = zero. Logotipul, de fapt numele brandului, e scris cu un font obisnuit, pe un fundal sters. Slogan inexistent, la fel ca si atributele brandului. Etichetele de pe hainele comercializate nu au nici o legatura cu magazinele, sunt facute in culori diametral opuse, cu alte fonturi si alta grafica. Ideea este ca…