Prima dată am văzut o simigerie Petru în Iași. Chiar aveau covrigi buni, plus covridogii și celelalte specialități. După aia am aflat că sunt multe simigerii Petru prin toată țara, care operează în regim de franciză. Le recunoașteți ușor, albastrul e culoarea lor caracteristică. Numele de Petru se trage de la cel care a deschis în 1937 brutăria cu același nume, iar acum cică urmașii lui s-ar ocupa de afacere. Mă rog, cel puțin așa spune povestea. Felicitări, bravo lor, au construit un brand distinct pe piața covrigilor. Simigeriile arată cam așa:
Azi eram în Bacău la semafor și privirile îmi sunt atrase de o altă simigerie, de data asta cu roșu – simigeria Marcu. Fontul folosit pentru nume plus aspectul simigeriei m-au dus cu gândul instant la simigeria Petru. Singura diferență este că au ales roșul pentru diferențiere. Nu m-aș fi gândit că până și pe piața covrigilor se pot copia brandurile.
Poza e cam neclară, e făcută cu telefonul din mașină, dar se distinge fontul folosit pentru nume, sloganul era tot ceva legat de tradiție.
Nu mai zic că Petru și Marcu sunt nume de apostoli. Oare vom vedea în curând și simigeriile Luca, Matei, Iacob, Ioan, Filip, poate chiar și simigeria lui Iuda?
Lol, asa cum era de asteptat, Iuda si-a indreptat atentia catre alte orizonturi, si anume fast food :))
Vezi ca l-ai omis pe Pavel… ca are si el simigerie…:))
http://dreamfactory.ro/identitate/pavel-24.html
Oo, și sfântul Pavel? Tot mai puțini apostoli sunt disponibili, în curând ajungem la derivate – Pavelică, Petrică, Ionică etc. 🙂
Prima simigerie în Iaşi n-a fost Petru, a fost Arina, deschisă în zona Minerva, în Alexandru. Acolo stăteau şi câte 30 de oameni la coadă la covrigi. Apoi au venit Petru, s-au extins, şi lumea i-a luat de geniali ce sunt…
@alexandra – îmi amintesc de Arina, știu și eu de cozile care se făceau mai ales vara. Petru cred că a capitalizat mai bine euforia covrigilor.
Colaci ca la Iuda, nici in rai nu gasesti.
Sunt mare fan al simigeriei Petru, mai ales pentru variatia produselor :D. Prima data am facut cunostinta cu o astfel de simigerie in Timisoara, si am fost surprins de ce covrigi „tari” au. Cat despre copiat… e varianta celor putin inspirati…
@Alexandra si Marius: Covrigii din Alexandru sunt deliciosi, intr-adevar! Si… condimentati! http://saptepietre.ro/2010/08/daca-am-sti-ce-mancam.html
Din pacate, sunt convinsa ca asta se intampla absolut peste tot! Chit ca simigeria are nume de sfant, ori unul mai… modern! 🙂
Eu am descoperit foarte de curand covrigii cu masline.Sunt deosebiti!
exista si simigeria Luca :))) este in bucuresti prin centru