Se apropie vara, deci tot mai multe discuții în jurul nostru sunt legate de planurile de vacanță, unde se merge în concediu, din astea. Ca sfat personal, dacă nu v-ați luat deja biletele eu mi-aș planifica concediul de vara asta cu mașina, mai puțin cu avionul. Avem și noi un zbor în curând, și am emoții la cum se anulează zborurile celor din jur și se întârzie cu orele la decolare, e haos prin aeroporturi, și încă nu suntem în plin sezon.
Revenind la concedii, laitmotivul pe care îl văd este Abia aștept să merg în concediu, să uit de tot și de toate, să mă relaxez. Pe de o parte înțeleg, am avut pandemia, războiul e lângă noi, acum mai e și inflația, economia în picaj, toți suntem stresați, sub presiune, câteva zile de relaxare departe de nebunie, fără telefoane, emailuri și notificări nu strică, din contră, sunt recomandate, chiar lunar.
De partea cealaltă, am senzația că mulți zic asta la modul serios, în ideea în care concediul e singura perioadă frumoasă din an pentru ei, și restul anului e doar o așteptare a vacanței, ceea ce e cam trist. Dacă e așa, poate că nu trebuie să schimbi doar locația pentru o săptămână, ci să îți schimbi viața un pic.
Nu e cu motivaționale, știți că nici eu nu apreciez paginile pline de bullshit cu Hai că poți, cheia e la tine, descoperă-ți potențialul. Am mai zis pe aici, toți avem și zile bune, și zile proaste. Ideea e să ai per total mai multe zile bune decât zile proaste, că viața numai una e.
De asta ziceam de schimbare, dacă te trezești zilnic fără nici un chef de viață, fără chef să mergi la jobul tău, să stai cu ai tăi la masă, să te vezi cu prieteni la un pahar de vin, să ieși în parc la plimbare, să ai un hobby la care să migălești, poate că trebuie să faci niște schimbări, mai mici sau mai mari. Vacanța trece, și tot cu viața ta rămâi.
E cam trist să visezi tot anul doar la concediul din vară, și în rest să treacă viața pe lângă tine.
eu demult numar saptamanile pana in iulie. Parca niciodata nu am fost asa hype-uit pt concediu, desi am fost anul trecut
Eu prefer să iau mai multe vacanțe, chiar dacă sunt și de 2-3 zile, vineri sâmbătă duminică gen. Bine, nu mă supără dacă scot și 2 săptămâni în vară.
Achiziționat zbor plus cazare pentru septembrie în celălalt capăt de continent. Chiar dacă day by day job e super OK, tot aștept rău de tot cele 12 zile sem trabalho.
Să știi că urmăresc și eu pentru la toamnă, dar pentru noiembrie așa. 🙂
E normal, probabil oamenii din jur se apropie de 40 sau sunt pe acolo. E ceva ciudat cu varsta asta. https://www.youtube.com/watch?v=W_yRODJ6kfc
Și eu sunt pe acolo, mă uitam să văd cum se manifestă criza, momentan vreau mai multe vacanțe. 😀
După examinarea la prostată, am înțeles că începe criza vârstei mijlocii.
Poate aici e corelația.
😀
Sad but true.
Nu înțeleg de ce e atâta complicație pentru vacanțe, parcă oamenii își fac mult mai mulți nervi așa.
La plajă, mers prin orașe în străinătate, am văzut cazuri de inși (români) care se enervau că nu e una sau alta, sau au uitat nu știu ce. Mereu nervi, mereu tensiune, mereu „Hai să, hai să, hai să…”; după ce că ai o vacanță limitată, porți griji că n-ai vizitat aia, n-ai mâncat cealaltă, n-ai văzut pe restul: „Ne culcăm la X să ne trezim la 6-7 dimineața, să mergem, să vedem, să auzim, ca să avem timp”.
What ever happened with ”Chill the fuck down“?
Adaug la sfatul cu mașina, poate că pandemia a predat lecția importantă, da’ românii superficiali „Nu și nu” din aroganță: mai stăi acasă de vacanță.
Ca să-l parafrazez pe Vali (Zoso), e prea frumos afară să protestezi că se scumpesc, că nu sunt legi, că totu-i vraiște, că primarul/consilierul/județeanul/politicienii se favorizează, că la locul de muncă sunt atâția nervi care te fac să-ți dorești vacanta aia, în loc de schimbări tangibile… mai bine la un suculeț, grătar, păpică, muzicuță etc.
„Ce face? Serviciile, politicul, băieții deștepți sunt mâna în mână?
Dă-i dreacu, pasează doza, ăla micu va termina școala și se cară, de ce să mai riscăm ceva, mai am de plătit un sfert de viață din datoria aia pe 30 de ani la bancă, nu schimbările socio-politice îmi plătesc ratele, dacă pățesc ceva, ce vor face ai mei…” și așa mai departe.
Iliescu va fi înmormântat cu onoruri militare.