Că tot se termină luna ianuarie, când mulți renunță cel puțin temporar la consumul de alcool, mă gândeam că trăim într-un paradox fascinant și trist. 

Pe de o parte, citeam în Financial Times despre declinul vânzărilor de alcool la nivel internațional, pentru că Generația Z și Millenialii pur și simplu nu mai beau ca părinții lor, iar pe de altă parte aflu din EduPedu că România este pe primul loc la consumul de alcool, față de țările OCDE.

Long story short, în pandemie s-a băut mult, mult de tot, și nu doar la noi, ci cam peste tot.

Producătorii de spirtoase s-au bucurat și au crescut producția, au dublat numărul de butoaie cu spirtoase puse la maturat, crezând că petrecerea va continua și în anii următori.

Surpriză, tinerii nu mai beau ca generațiile anterioare, și acum producătorii stau cu băutura pe stoc. Unii susțin că moderarea consumului de alcool este legată în principal de adoptarea rapidă a medicamentelor pentru pierderea în greutate, precum Wegovy și Ozempic, alături de o atenție mai mare acordată sănătății și bunăstării (wellbeing) în general, dar eu cred că pentru mulți tineri nu mai e la fel de cool să bei alcool, plus că o beție cu băutură de calitate e scumpă.

Cinci dintre cei mai mari producători de alcool listați la bursă — Diageo, Pernod Ricard, Campari, Brown Forman și Rémy Cointreau — dețin stocuri de băuturi spirtoase supuse procesului de învechire în valoare de 22 de miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel de inventar din ultimul deceniu, conform rapoartelor lor financiare.

Asta e la nivel internațional, pentru că la noi, conform raportului „OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025”, am ajuns să „performăm” cu un consum mediu de 12,3 litri de alcool pur per adult. Ca să aveți un termen de comparație, suntem peste cehi (11,2 litri), unguri (10,3 litri) și polonezi (10,0 litri).

Și stați așa, că statisticile oficiale nu includ alcoolul produs acasă. Când vorbim de 12,3 litri, vorbim de ce se vinde legal în magazine, țuica, vinul sau vișinata homemade sunt extra.

Problema nu e doar că bem mult, ci că bem prost. Raportul menționează „tipare de consum periculoase” (adică bețiile alea crunte dintr-o singură ședere) și faptul că debutul e tot mai timpuriu. 5% din decesele din România sunt cauzate de alcool, față de media de 3% în restul țărilor dezvoltate.

Și mai e și cultura băutului, la noi dacă mergi la o petrecere și spui că nu bei ești privit cu milă, singura șansă să scapi e să spui că ai vreo boală sau nu îți permite religia, nu poți zice că nu bei alcool pentru că nu ai chef azi.

Concluzii? Nu am, dar putem povesti mai multe la un pahar. 😃