Etichetă personal

Cele mai bune posturi din 2010

Chiar daca e perioada sarbatorilor si majoritatea ati fugit pe la munte sau va relaxati la maxim, am vaga impresie ca mai dati si pe aici ocazional, sa vedeti daca a mai scris Sescu ceva pe blog.

Ghinion, si eu ma relaxez la fel ca si voi: putina zapada, aer curat, timp petrecut cu familia, plimbari. Totusi, in eventualitatea in care vreti sa cititi ceva, aveti mai jos o lista cu cele mai bune posturi scrise de mine anul asta. Enjoy si sa nu exagerati cu mancarea si bautura!

Citește mai departeCele mai bune posturi din 2010

Lucrurile pe care nu le scrii pe blog

Stim cu totii ca blogul iti permite libertate completa de exprimare, dar si libertatea asta trebuie folosita cu cap.

Cineva ma intreba zilele trecute ce nume sa isi aleaga pentru blog si i-am recomandat sa foloseasca numele propriu, atat pentru adresa blogului cat si pentru titlu. Replica persoanei respective m-a pus pe ganduri : si daca afla vreun posibil angajator ceva neplacut despre mine de pe blogul meu? Nu vreau asta, mai bine scriu sub anonimat.
girl

I-am raspuns ca daca cineva vrea sa te gaseasca pe net o face. Poti sa fii cautat dupa IP, dupa adresa de email, poti sa scapi intr-un post informatii despre tine si cineva sa te recunoasca, poti sa scapi o imagine cu tine si lumea sa o lege de adresa de email etc. Internetul nu te ajuta sa fii anonim, din contra. Deci trebuie sa ai grija ce scrii pe blog, chiar daca esti freelancer si nu depinzi de nimeni si de nimic.

Ce nu ar trebui sa publici pe blog:

Critici despre firmele la care ai lucrat

Am avut ceva firme la care am lucrat de-a lungul anilor si din pacate nu peste tot relatiile de colaborare s-au incheiat cu bine. Ultima firma unde am lucrat a refuzat categoric sa imi plateasca banii pentru concediul de odihna, vreo 700 de lei, desi mi-am cerut drepturile in repetate randuri. Am facut sesizari la ITM, i-am dat in judecata, respectand calea legala, si acum astept decizia tribunalului, pentru ca nu-i asa, sunt banii mei. As fi putut sa scriu pe blog, sa ii injur, sa spun ca sunt neseriosi, ca isi fura angajatii, dar nu am facut asta. Poate ca le-as afecta imaginea, le-as strica afacerile (desi nu mai merg prea bine din ce am auzit), dar imi place sa cred ca sunt profesionist si nu amestec chestiile profesionale cu cele personale, iar ce scriu pe blog e personal.

Barfe despre rude si prietenii tai, eventual cu tot cu numele reale

Cum ar fi sa afli ca cineva din familie sau un prieten bun te barfeste pe blogul lui, cu tot cu numele tau real si detalii despre viata ta? Nu prea bine, si cu siguranta nu vei mai dori sa fi prieten cu el. E ok sa folosesti intamplarile prin care treci tu sau prietenii tai ca inspiratie pentru ce scrii, dar nu e ok sa folosesti numele lor real sau sa ii critici pe blog, in timp ce in realitate te dai bine pe langa ei. Ipocrizie se numeste chestia asta. Sau poti sa dai nume si detalii, daca vrei sa ramai rapid fara prieteni.

Fotografii cu familia si/sau prietenii

Acum ceva timp am pus pe blog un screenshot in care apareau cativa prieteni de pe Facebook. Nu am realizat pe moment, dar nu le-am cerut acordul inainte sa public screenshotul ala, si unii au fost deranjati. Am scos imaginea imediat, nu vreau sa pierd prieteni datorita blogului. Totusi, ideea ramane, inainte de a urca pe blog poze cu familia sau prietenii intreaba-i daca e ok pentru ei. Unii chiar nu vor sa apara pe bloguri.

Problemele intampinate cu colaboratorii

Am avut firme cu care am facut campanii pe blog si nu m-au platit decat dupa multe luni de intarziere. As fi putut sa scriu pe blog, sa zic ca sunt tepari, dar la ce bun? Am vorbit cu ei, am inteles ca au nevoie de mai mult timp si am asteptat. Pana la urma s-a rezolvat totul. Ca remarca personala, o chestie ciudata pe care am observat-o este ca cu cat este mai mare o firma, cu atat plateste mai greu datoriile, chiar daca sunt sume mici. Firmele mici cu care am lucrat plateau imediat, pe cand firmele mari, alea de se lauda cu bugete uriase de marketing si le vezi pe la televizor prin reclame mari si tari, plateau abia dupa cateva luni. Ciudat, dar adevarat. Nu degeaba e criticat sistemul corporatist, distruge tot ce e mai bun in oameni.

Ati inteles ideea, aveti grija ce scrieti pe blog. In general lumea nu vrea sa citeasca pe bloguri despre problemele tale. Ei intra pe blog sa citeasca informatii utile, sa rada, sa uite de griji, sa piarda timpul sau poate sa se documenteze, daca vorbim de un blog de nisa. Ultimul lucru pe care vor sa il descopere sunt alte probleme, in afara de ale lor. Poate ca nu va place ce spun, dar e adevarul.

Ce am omis, ce alte lucruri nu ar trebui sa fie scrise pe blog?

Citește mai departeLucrurile pe care nu le scrii pe blog

Pana si brandul personal merita o pauza de Craciun

Nu stiu voi cum percepeti sarbatorile, dar la mine e simplu: Craciunul trebuie sa fie neaparat cu familia, iar Revelionul cu prietenii, de preferat undeva la munte, unde e liniste si zapada. Stiu, unora le place sa mearga in statiuni din afara, altii sa puna poze din insule tropicale ca sa ne faca in ciuda noua, celor zgribuliti de frig, dar mie imi plac sarbatorile de iarna in tara, cu zapada.

craciun

Anul asta Craciunul va fi si mai tare, in primul rand pentru ca e primul Craciun pe care il facem in 3 si in al doilea rand pentru ca avem si botezul tot de Craciun, iar cu ocazia asta va fi toata familia impreuna, chiar si cei plecati pe afara, prin strainataturi. Deci da, abia astept sa vina Craciunul.

Nu pentru brad, nu pentru cadouri, nu pentru mancarurile traditionale, desi si astea imi plac. Nu, astept sa vina Craciunul pentru ca se aduna toata familia, iar pentru mine asta inseamna Craciun.

De Revelion e putin mai altfel. De cativa ani ne-am obisnuit sa plecam undeva la munte. Nimic spectacular, doar cativa prieteni, un foc in soba, o cabana la munte, zapada, eventual cateva iesiri in natura. Unora le place sa petreaca la maxim, noua ne place linistea, un vin fiert, un gratar facut la -20 de grade si mirosul de brad.

Totusi, anul asta cred ca stam mai aproape de casa, vorba aia, cand ai copil mic nu te risti sa umblii de nebun pe drumuri. Nu inca, mai asteptam cateva luni :).

La voi cum e de sarbatori? Unde va place sa petreceti Craciunul si Revelionul?

Citește mai departePana si brandul personal merita o pauza de Craciun

The real me

Ma uitam la profilele unor cunoscuti pe Facebook si m-a izbit faptul ca ceea ce citeam acolo diferea foarte mult ce ce stiam eu in realitate despre tipele si tipii respectivi. Unul scria ca a terminat Medicina desi eu stiu ca a terminat doar o profesionala. O tipa avea numai poze in ipostaze de pitipoanca desi eu stiam ca e o persoana matura, realista. Un tip avea poze cu multe masini si se lauda cu banii pe care ii sparge si petrecerile pe care le organizeaza desi eu stiam ca abia se descurca de la un salariu la altul. Poate ca lumea s-a schimbat, dar totusi…

oglinda

Stiu deja ca pe internet nu tot ce zboara se mananca. O stiti si voi. E posibil sa va combinati cu una pe Facebook care in poze arata bestial dar in realitate ii lipsesc trei dinti in gura si e plina de cosuri. E posibil sa stati la discutii cu un tip care pe net zice ca are trei doctorate dar fata in fata abia stie sa lege trei cuvinte.

E cool, pe internet poti fi cine vrei tu sa fii, dar ce se intampla cand te intalnesti in lumea reala cu cei pe care i-ai indus in eroare? Cum o scoti la capat? Pe internet poti fi mai destept, mai frumos, mai bogat, mai popular, dar ce faci pe internet are consecinte in viata reala. Oamenii care te cunosc in ambele ipostaze vor sesiza diferenta, iar eticheta pe care pe care o vei primi este de om fals!

Ma gandeam ca acelasi lucru e valabil si la bloguri. Vezi multe bloguri pe care autorii injura, se lauda ca fac si dreg, dar cand ii intalnesti in realitate sunt niste mielusei.

Eu incerc sa nu fiu fals pe blog, sau cel putin cred. Exceptand faptul ca nu injur pe blog si online in general, lucru pe care il offline il mai fac, mai ales cand sunt printre prieteni, ce vedeti pe blog e ceea ce vedeti si in realitate: un tip de 27 de ani, glumet, ironic, care uraste prostia si se multumeste cu mai putini prieteni buni, decat o gramada de amici falsi. Daca stai la o bere cu mine sunt sanse mari sa ne despartim prieteni.

Totusi, nu suntem toti la fel, majoritatea incercam pe net sa parem mai buni decat in realitate.

La voi cum e? In offline sunteti la fel ca pe net, sau pe net va cosmetizati imaginea pentru a da mai bine la public?

Citește mai departeThe real me

Brandul personal

Un alt subiect fierbinte acum este crearea unui brand personal.

Vrei sa ai mai multe sanse la angajare? Trebuie sa ai un brand personal. Vrei sa ai mai multi prieteni? Diferentiaza-te de ceilalti, fii unic, branduieste-te. Vrei sa agati mai mult? Fa-ti un brand personal, devino faimos.

Totusi, ce e ala brand personal? In opinia mea brandul personal reprezinta totalitatea caracteristicilor care ne diferentiaza de ceilalti, care ne definesc. Da, un blog te ajuta sa iti conturezi brandul personal, sa te diferentiezi de ceilalti, sa fii mai usor de retinut. La fel de mult te ajuta daca ai conturi in retelele sociale, daca esti activ pe net, daca ai un portofoliu cu realizarile tale. Sunt suficiente astea pentru a avea un brand personal bun? Nu, trebuie sa muncesti.

Un brand personal nu se construieste intr-o zi, ci in luni, poate chiar ani de munca. Pot trece ani de zile de scris pe un blog despre pasiunea ta, pana cand lumea te va cunoaste ca tipul care scrie pe blog despre….pune ce vrei tu aici. Pot trece multe tweeturi si postari pe Facebook pana cand lumea te va recomanda: urmareste-l pe X, e interesant.

Brandul personal necesita munca, multa munca. Nu e un raspuns placut, dar e adevarul. Cateva posturi legate de crearea si dezvoltarea unui brand personal:

Voi aveti un brand personal? Cand lumea se refera la voi, va asociaza cu ceva? Sunteti tipa care e pasionata de fotografie, tipul care le are cu gadgeturile, tipa care da sfaturi despre resurse umane, tipul care traieste din blogging sau tipul care e consultant pe promovare online?

Sunteti diferit, sau doar un alt punct in multime? Ce va diferentiaza de ceilalti?

Mi-a placut si prezentarea Bogdanei, personal branding prin social media.

P.S: da, stiu, toti suntem unici. Nu la asta ma refer.

Citește mai departeBrandul personal

Punctul meu de vedere

Acum cateva zile un comentator ce nu a binevoit sa isi prezinte identitatea, ca orice las caruia ii place sa se dea viteaz online, imi atentiona cititorii ca postul asta despre monitorul pe care il vreau cadou de Craciun e scris pentru bani, subiectiv si e creat astfel incat sa induca in eroare. Comentariul a intrat in spam laolalta cu celelalte zeci de spamuri, de unde nu m-am mai deranjat sa il scot, dar premiza de la care a plecat comentariul mi-a dat de gandit… timp de 2 secunde.

punct

Am scris un post la cerere? Da, recunosc, am recomandat un monitor cu tunner TV de la Oktal, dar unul care mi-a placut mie. O sa imi pun cenusa in cap de maine pentru ca am avut tupeul sa fac si bani cu blogul asta, dupa 4 ani de blogging in care am scris pe blog aproape zilnic. Am fost subiectiv? Normal ca da, am scris postul bazandu-ma pe experienta acumulata de mine pana acum despre monitoare. Am indus in eroare? In nici un caz! Am scris ca imi place un monitor LG, am scris care sunt motivele pentru care imi place si am zis ca e in oferta pe Oktal.ro, la un pret foarte bun, ceea ce se poate verifica si aici.

Vedeti voi, in afara de haterii care nu au alt scop in viata decat sa se agite si sa arunce cu noroi, nu cred ca este un cititor de bloguri care sa creada ca bloggerii scriu obiectiv. In primul rand chiar si definitia blogului, de opinii personale publicate online, iti spune ca ceea ce vei citi pe un blog este subiectiv, adica este punctul de vedere al bloggerului.

Fiecare blogger publica posturi plecand de la experienta si ideile proprii. Ca sunt si unii care isi vand verticalitatea si azi injura un produs iar maine il lauda contra cost e adevarat, nu neg, orice padure are uscaturi, insa sunt doar exceptii, de cele mai multe ori foarte rare, iar cei care induc in eroare si recomanda cititorilor produse sau servicii in care nu cred nici macar ei se vor frige, mai degraba sau mai tarziu. Cititorii se asteapta la recomandari subiective, dar nu la recomandari proaste.

Deci da, ce cititi pe blogul asta este punctul meu de vedere, subiectiv. Daca v-am recomandat vreodata ceva ce nu merita, daca v-am mintit in vreun articol, puteti sa imi spuneti in comentarii, nu cenzurez decat injuraturile. Eu nu cred.

Bloggerii sunt subiectivi, dar asta nu ii face mincinosi, din contra. Cred ca sunt mai multe sanse ca un cititor sa cumpere dupa ce a citit despre produs pe blogul preferat decat daca vede o reclama TV pentru acelasi produs.

Voi in cine aveti mai multa incredere, in recomandarile de pe bloguri sau reclamele de la TV?

Citește mai departePunctul meu de vedere