Voi sunteți ok?

Citind articolele de la Radu și Mihai mi-am dat seama că avem deja foarte mulți oameni deprimați în jurul nostru, și momentan nu suntem deprimați din cauza izolării sau a situației economice, ci mai ales din cauza incertitudinii, a fricii de necunoscut. Cam toți zic că momentan se descurcă, dar nu știu cum va fi lumea peste 2-3 luni, când va trece pandemia, dacă vor avea joburi în continuare, dacă familia nu se va înbolnăvi.

La voi cum e, sunteți ok?

Din informațiile inițiale noi ne pregăteam pentru izolare completă până la finalul lunii mai, dar din ce văd la nivel internațional trebuie să acceptăm realitatea, probabil în mai vom sta tot prin case. Dacă se relaxează măsurile de distanțare socială în iunie să zicem merci. A explicat Vlad mai bine aici de ce:

Modelele epidemiologice mai arată că, pentru a fi eficiente, aceste reguli de distanțare socială trebuie să dureze chiar mai mult de 3 luni. Orice relaxare bruscă (subliniez bruscă) după doar 3 luni ar putea aduce un al doilea vârf epidemic, de obicei chiar mai dur decât primul. Regiunile chineze din epicentrul epidemic au fost închise total (mai sever decât azi în România) timp de 2 luni pline; Italia va rămâne închisă total pentru cel puțin 6 săptămâni.

Între timp, viața continuă, chiar dacă trăim vremuri dificile. Ce am făcut eu este să încerc să mă adaptez noi realități, să mențin un program zilnic cât mai apropiat de ce era înainte și să mă ocup de ce pot eu controla.

Mergând pe filozofia stoică nu are sens să ne stresăm pentru situația la nivel mondial, starea economică a țării sau cât de slab pregătit e sistemul medical, lucruri ce nu depind de noi, dar putem încerca să influențăm lucrurile din jurul nostru – să am o stare de spirit pozitivă, să lucrez cu clienții care vor să treacă și ei cu bine peste aceste vremuri, să am grijă de familie ca să fie bine, să îi ajut pe cei apropiați.

Ce putem face în perioada asta este să folosim timpul cât mai util. Să nu așteptăm 30 sau 60 de zile închiși în casă sperând că totul va trece, iar lucrurile vor reveni la normal. Va fi un alt normal, o altă realitate.

Până atunci putem să citim, să ne educăm, să dezvoltăm noi pasiuni, să avem grijă de noi, să ne gândim bine la ce vrem să facem cu viața noastră, atunci când vom ieși din casă și vom fi liberi să facem ce vrem.

Mă simt norocos pentru că pot lucra de acasă, pentru că mi-am luat măsuri de precauție din timp și pot sta liniștit financiar, pentru că sunt sănătos și familia e bine.

La voi cum e, lucrați de acasă sau trebuie să mergeți la serviciu? Sunteți paranoici și evitați contactul cu străinii sau credeți că nu e chiar așa de grav? Credeți că ne vom reveni rapid sau ne așteaptă o recesiune lungă?

Dacă locuiți în alte țări puteți spune și cum e situația la voi, cu ieșitul din case, economia, sistemul medical, să comparăm cu starea de urgență din România.

Recomandă prietenilor!
  • 40
  •  
  •  
  •  
  •   
Abonează-te
Anunță-mă
guest
1 Comentariu
Ultimele
Primele Top voturi
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
Andrei

În Iași e ok, dar spitalele deja sunt aglomerate, că vine toată Moldova aici. Stăm mai mult în apartament, doar cumpărăturile necesare. Așteptarea e grea.