fbpx

Categorie Diverse

Câteva idei după primul tur al alegerilor prezidențiale

Ni s-a demonstrat că fiecare vot contează.

2000 de voturi diferență între Lasconi și Ciolacu, e ca și cum aș spune că locuitorii unui cartier dintr-un oraș mic au decis cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale.

În alte știri, întrebarea e dacă partidele mari au primit mesajul, oamenii s-au săturat de PSD și PNL. Nici USR nu stă extraordinar, cei care au votat cu Lasconi au votat pentru că e cea mai decentă opțiune dintre cele mai proaste opțiuni pe care le-am avut.

Rezultate aproape finale luni, la prânz: Călin Georgescu: 2.120.163 – 22,95%, Elena Lasconi: 1.771.542 – 19,17%, Marcel Ciolacu: 1.769.412 – 19,15%.

Citește mai departeCâteva idei după primul tur al alegerilor prezidențiale

Alături de Trump

Cum zice și Victor, șefii corporațiilor americane s-au grăbit să îl felicite pe Trump pentru un nou mandat, să fie bine, ca să nu fie rău.

Din ce am văzut în campanie majoritatea capitaliștilor chiar își doreau să iasă Trump, nu degeaba S&P 500 a sărit cu 2% când s-a anunțat victoria lui trump. Musk s-a implicat direct în campanie, pe banii lui și nu numai (achiziția Twitter nu mai pare așa de rea acum, nu?), iar Bezos s-a opus implicării ziarului pe care îl deține, The Washington Post, în susținerea Kamalei Harris. Acum au de recuperat investiția. Probabil i-au speriat foarte tare propunerile din campania democraților, care voiau un pic cam mult socialism în State, dacă l-au susținut pe Trump.

În alte știri, să sperăm că Uniunea Europeană se trezește din somn, pentru că nu ne mai putem baza pe State ca să ne salveze la nevoie de ruși. Cât despre primul președinte american care e și condamnat penal, să dea Domnul să aducă pacea pe glob și prosperitatea poporului prieten de peste ocean, așa cum a promis. Mă tem că va aduce prosperitate pentru el și gașsca lui, dar mai discutăm peste 4 ani.

Opinii?

Citește mai departeAlături de Trump

Puterea de cumpărare a românilor

Teoretic o ducem mai bine, aflu din studiul „NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024” că în 2024, puterea de cumpărare a europenilor a atins o medie de 18.768 de euro per capita, iar Bucureștiul a ajuns și el acolo, în lumea bună, cu o putere de cumpărare de 18.580 euro.

România per ansamblu mai are de tras, deși a crescut puterea de cumpărare cu 8,5%, 9.092 euro parcă sunt bani de semințe pe locuitor, când vezi că în Liechtenstein puterea de cumpărare pe cap de locuitor e 70.180 euro. Să zicem totuși merci că nu suntem Ucraina, puteam fi noi în locul lor. Nu?

Citește mai departePuterea de cumpărare a românilor

Doar eu am problema asta cu hanoracele?

Poate că am îmbătrânit eu înainte de vreme, dar niciodată nu mi-au plăcut hainele colorate, cu sigle mari, logo-uri supradimensionate sau tot felul de mesaje pe ele. Am preferat hainele simple, discrete, dacă se poate din materiale de calitate, că nu mereu am avut și buget pentru ele.

Partea bună? Am senzația că și moda tinde în directia asta, minimalism și funcționalitate, nu degeaba Old money style e în trending pe TikTok, și văd tot mai mulți adolescenți și tineri care se îmbracă bine.

Regulile astea sunt valabile și pentru hanorace barbati, nu am eu prea multe prin garderobă, dar până nu demult era greu să găsești un hanorac de calitate cu fermoar, că aici era și buba mea cea mai mare, 90% din hanorace nu au fermoar, și eu dacă îmi iau un hanorac, neapărat trebuie să fie cu fermoar.

Deși ele există de mult timp, hanoracele așa cum le știm noi acum au apărut pe la 1930, poate ați auzit de brandul ăsta ce le-a produs printre primii, Champion, compania din spate se numea la origine Knickerbocker Knitting Company.

Au devenit celebre după ce au fost folosite de echipele sportive ale Universității din Michigan, și imediat au prins la muncitorii din fabricile frigurosului New York, deoarece erau confortabile și protejau oamenii în timp ce lucrau. Nu le păsa muncitorilor de modă, dar hanoracele erau din bumbac gros, cu glugă și buzunare mari, țineau de cald și aveau un design funcțional, erau practice.

Prin 1970 hanoracele au devenit populare și în rândul tinerilor, mai ales datorită culturii hip-hop și a skateboarderilor care le purtau, evoluând de la articole de muncă la piese de modă, fashion statement sau cum vreți să le mai ziceți voi. Așa sunt văzute și astăzi, îți iei pe tine un hanorac dacă vrei ceva confortabil și vrei să arăți că ești mai relaxat, că te îmbraci cu ce îți place, că nu te conformezi normelor.

Citește mai departeDoar eu am problema asta cu hanoracele?

Ce ne-a adus Uniunea Europeană

Au trecut deja 20 de ani de când Uniunea Europeană a început extinderea spre Est. În primul val din 2004 au intrat Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, noi am intrat în 2007 alături de Bulgaria, că știți cum e,  de ce să ne grăbim noi să ne fie bine dacă se poate să nu.

Orlando are o postare bună cu cifre despre ce s-a întâmplat din 2007 până acum, era păcat să se piardă pe Facebook:

– România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit aproape 30 de miliarde de euro –> beneficiu net de 65 miliarde euro.
– PIB-ul României a crescut de la 124 miliarde euro, cât era în 2007, la 323 miliarde euro anul trecut, cel mai mare din istoria țării.
– Salariile nominale din România au avut cea mai mare creștere, fiind cu 225% mai mari.
– Salariul mediu net a depășit pentru prima oară 1000 euro.
– PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la Paritatea Prețurilor de Cumpărare (PPC), s-a dublat în România.
– Rezervele valutare de la BNR au crescut de la 25+ miliarde euro la 69+ de miliarde euro.
– România a depășit, anul trecut, Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor (raportat la Paritatea Puterii de Cumpărare), ajungând la 78% din media UE27. România s-a apropiat de Polonia, care se situează la 80% față de media UE.
– La începutul negocierilor de aderare, România avea cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare: 26% din nivelul mediu al UE. În 2023, stăm de trei ori mai bine – aproape 77% din nivelul mediu al UE.
Faza e asta, oricâte argumente cu cifre ai aduce despre schimbarea nivelului de trai și calitatea vieții în România înainte și după aderare mereu se va găsi cineva care care să o bage pe aia cu înainte era mai bine, acum suntem sclavii UE, nu mai suntem suverani și alte prostii de genul ăsta. Partea cea mai ciudată e că cei invocă argumentele astea sunt de obicei tinerii care nu au prins deloc comunismul sau triștii ani ai perioadei de tranziție, ori seniorii care o duceau bine pe vremea lui Ceaușescu și nu s-au adaptat deloc la societatea actuală.
Nu am întâlnit pe nimeni între 30 și 50 de ani, care lucrează într-o firmă privată și trage tare pentru o viață mai bună, să îmi zică că intrarea în Uniune a fost o idee proastă.
Citește mai departeCe ne-a adus Uniunea Europeană

Voi mergeți des cu autobuzul sau tramvaiul în orașul vostru?

A început campania electorală dragii mei, și unul din laitmotivele care se tot repetă în campanii, din anii 90 încoace, este cum facem politicienii să pară mai umani, mai apropiați de oamenii simpli, când vine timpul de dat cu ștampila, o dată la 4 sau 5 ani.

Răspunsul strategilor începători e același, haideți să ne plimbăm cu autobuzul sau cu tramvaiul sau cu metroul 2 stații, să facem niște poze, să le punem pe social media și să le arătăm oamenilor că suntem la fel ca ei, cu ceasurile noastre de 50.000 euro la mână. După ședința foto ne urcăm în limuzinele de 200k și gata, am mai scos niște voturi.

Eu zic că ideile astea nu mai funcționează de mult, și nu doar pentru că împăratul e gol și oamenii simt falsitatea, ci pentru că mulți dintre cei care votează nu prea mai merg nici ei cu transportul în comun. Unii din comoditate sau pentru că au găsit alte opțiuni, alții de nevoie. Uitați-vă un pic în jur dimineața și seara, e plin de mașini pe străzi, majoritatea cu o singură persoană în ele, cea de la volan. Și trebuie să recunosc, nici eu nu merg prea des cu autobuzul, la mine în oraș. Voi?

Citește mai departeVoi mergeți des cu autobuzul sau tramvaiul în orașul vostru?

Iar suntem primii la ceva. La inflație

Semnele au fost mereu acolo, cu toții am simțit cum prețurile o iau razna, alimente pe care le cumpărai ieri cu 2 lei azi costau 3 lei, facturile la utilități cresteau de la o lună la alta deși noi tot coboram temperatura la termostate și așa mai departe, dar acum avem confirmarea.

Nu a fost ușor, conducătorii noștri au muncit intens, dar în final au reușit. Eurostat ne zice că inflația anuală în România, raportată la februarie, e de 7,1%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Totuși, să privim și partea bună, în februarie 2023 România avea 13,4%.

Media inflației anuale pe UE este de 2,6%, în scădere de la 2.8%, cât era în ianuarie. De ce are România, o țară care e producătoare și exportatoare de energie, o țară plină de resurse naturale, inflația cea mai mare? Nu știu, dar trebuie să le mulțumim guvernanților noștri, și să nu uităm de efortul lor când ne vor chema să îi votăm.

Și să nu uităm că asta e inflația declarată oficial, nu neapărat cea simțită în buzunare.

Citește mai departeIar suntem primii la ceva. La inflație