fbpx

Categorie Diverse

Sindromul frigiderului gol și risipa alimentară

Dacă e să credem studiile, la nivel global peste o treime din alimentele de consum perisabile sunt aruncate sau se strică deoarece nu sunt consumate în termen util. De obicei se spune că vina este mai ales a frigiderului, care ne permite să cumpărăm mai mult decât trebuie, mai mult decât avem nevoie, iar după aceea aruncăm multe din alimente, deoarece au expirat.

Mai aproape de casă, în Europa, Eurostat estimează că aproximativ 10% din alimente sunt aruncate, în 2020 de exemplu s-au aruncat 127 de kilograme de mâncare pe locuitor, ș55% – adică 70 kg fiind risipa alimentară de acasă. Și aici se spune că mare parte din risipă pleacă tot de la frigider, cumpărăm prea multe alimente și semipreparate pe care nu le consumăm în timp util, sau le aruncăm când încă sunt bune.

Pentru a reduce risipa alimentară sunt o mulțime de sfaturi pe net, de la mers la cumpărături cu lista de alimente stabilită pentru săptămâna care urmează și reducerea cantităților cumpărate, până la făcut constant curățenie în frigider pentru a știi ce alimente expiră în curând, organizarea frigiderului pe secțiuni și folosirea de etichete pentru resturile de mâncare preparată, ce poate fi consumată în 3-4 zile maxim, dacă o ții în frigider.

Noi am testat tot felul de variante pentru reducerea risipei alimentare, în primul rând pentru că nu îmi place să arunc bani la gunoi, la propriu.

Ce am văzut că funcționează:

Citește mai departeSindromul frigiderului gol și risipa alimentară

Devenim mai socialiști pe măsură ce îmbătrânim?

Avem orientări de stânga sau de dreapta? Suntem liberali sau socialiști? În România partidele oricum nu au nici o treabă cu ideologia declarată, am văzut mai multe măsuri de dreapta luate de PSD și mai multe măsuri de stânga luate de PNL, în goana după voturi și innteresele proprii, deci ignorați ce scrie în statutul partidelor, urmăriți ce fac efectiv reprezentanții lor când adoptă legi. Totuși, hai să vorbim un pic de oameni și ce convingeri avem noi în viață, și de ce le avem.

Teoria ne spune că mulți dintre tineri sunt socialiști la început pentru că nu înțeleg cum funcționează capitalismul, dar pe măsură ce încep să avanseze în carieră sau să își deschidă propriile firme devin fani ai capitalismului, se consideră liberali, deoarece văd că muncind te poți ridica, poți să îți crești nivelul de trai, deci e normal să ții cu liberalii, statul să nu se bage prea mult, să nu taxeze prea mult, ci să ajute firmele să crească.

După 45-50 de ani mulți își schimbă din nou convingerile și devin iar fani ai socialismului, mai ales dacă nu prea au avut noroc în viață și se uită cu invidie la vecinul Gigel care are trei mașini, în timp ce ei sunt îngropați în rate. Vorba aia, dacă ți-a mers rău în viață parcă ți-ai dori ca statul să taxeze mai mult companiile cele rele care fac profituri de miliarde, și să îți dea și ție pensie mai mare, un sistem de sănătate mai bun, tichete de vacanță, ajutoare sociale, din astea.

Și niște definiții preluate și adaptate un pic, ca să fie cât mai ușor de înțeles:

socialism – concepție social-politică cu privire la construirea unei societăţi bazate pe egalitate şi dreptate socială, lipsită de exploatare.

liberalism – doctrină politică și economică bazată pe ideea dreptului individului la egalitate, proprietate, libertate de expresie și acțiune, care proclamă principiul neintervenției statului în economie, existența economiei de piață etc.

capitalism – un sistem economic care implică proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, distribuției mărfurilor și structurii generale a întreprinderilor. Motivul de profit, prin succes, este un factor-cheie într-o societate capitalistă în care milioane de întreprinderi trebuie să concureze împotriva unii pentru a supraviețui.

libertarianism – ăsta e un curent mai nou – liberalism politic și economic integral, care presupune maximizarea dreptului individului și minimizarea rolului statului. În materie de economie, libertarienii doresc intervenții cât mai reduse din partea statului; un exemplu ar fi eliminarea finanțării asigurărilor sociale prin impozite. Unii sustin ca orice formă de impozitare este, prin definiție, o preluare coercitivă a bunurilor altora și, prin urmare, constituie o agresiune și nu ar trebui normativ să existe.

În realitate, majoritatea țărilor din Europa au sisteme mixte, cu unele mai aproape de capitalism și altele mai aproape de socialism. Socialismul nu are neapărat legătură cu comunismul, deși comunismul ca ideologie folosește multe elemente socialiste. Uitați-vă la China, care de fapt nu mai e comunism pur sânge, acolo avem un comunism cu tendințe capitaliste, zic eu, adaptat secolului în care trăim.

De exemplu Franța e percepută ca fiind o țară foarte socialistă, sindicatele acolo au putere mare de negociere și oamenii își cer frecvent drepturile, inclusiv în stradă, nu degeaba vedem mereu proteste la ei. Nu mai zic de țările nordice, unde firmele sunt taxate mult, idem cei cu salarii mari, dar oamenii au un nivel de trai mult mai bun, pentru că statul ia mult, dar și oferă multe servicii de calitate.

Americanii în schimb s-au dus mult pe ideea de capitalism sălbatic, exploatarea maximă a individului, de aceea acolo tinerii, Generația Z, resping puternic capitalismul și sunt fani ai socialismului. 70% dintre millenials ar vota cu socialiștii, iar 50% dintre millennials și 51% din Generația Z cred că e rău capitalismul. Și prin UK lucrurile stau cam la fel, poate ați auzit de Eat the Rich.

Nu a ajutat nici recesiunea din 2008 când vine vorba de percepția asupra capitalismului – oamenii au văzut că băncile au fost salvate de stat, iar persoanele obișnuite sunt cele care au suferit cel mai mult.

În România teoretic avem o țară capitalistă, cu multe accente socialiste și sechele comuniste de care încă ne chinuim să scăpăm. Nu zic că  accentele socialiste sunt un lucru rău, problema e că nu sunt aplicate cum trebuie. Degeaba ni se spune că plătim asigurări de sănătate, dacă nu ne putem face analizele fix când suntem bolnavi și avem nevoie de ele, sau încă ni se cere șpagă la operații. Degeaba plătim rovinietă, dacă drumurile sunt proaste. Degeaba plătim impozite, dacă trebuie să ne ducem copiii la meditații și școli private pentru că sistemul de educație e praf.

Feelingul meu este că România este o țară care nu te lasă să mori, dacă ai nevoie de serviciile publice, dar nici nu te ajută să trăiești prea bine, de asta ai nevoie și de asigurare privată de sănătate, medicații sau școli private, mașină cu 5 stele NCAP ca să nu mori cu zile pe drumurile patriei și așa mai departe. Da, taxele nu sunt cele mai mari din Europa, dar oare primim înapoi suficient pentru cât suntem taxați, sau jumătate din bani se fură, și de fapt problema e la stat, care nu e un manager competent al banilor noștri?

Nu știu care e varianta ideală de sistem socio-economic.

Cu siguranță nici prea mult socialism nu e bun, deoarece descurajează investițiile și investitorii, care știm că fac economia să se miște și aduc bani atât pentru ei cât și la buget, de unde vin toate beneficiile comune pe care le avem într-o țară, dar nici prea mult capitalism nu e bun, dacă ajungem la exploatarea oamenilor, salarii care nu ajung nici pentru a plăti chiria și utilitățile și folosirea stupidă a tuturor resurselor planetei, în goana după profit.

Să fie libertarianismul soluția magică? Nu cred, dar cu siguranță e nevoie de un echilibru.

Voi pe unde vă vedeți, fani socialism sau liberalism?

Citește mai departeDevenim mai socialiști pe măsură ce îmbătrânim?

Mai e normal să consumi alcool frecvent, după 30 de ani?

Am prins o discuție interesantă pe Twitter, un englez se mira un pic de cultura americană în ceea ce privește consumul de alcool – până la 21 de ani ei nu au voie deloc să consume deloc din punct de vedere legal, între 20 și 30 imaginea stereotip e de tineri care beau la greu, mai ales la petreceri, și e considerat un lucru normal, iar după 30 de ani societatea se așteaptă să bei foarte puțin, doar la evenimente sociale, eventual beri light, băuturi fine, nu vodca.

Ce i se spunea în comentarii, și ceea ce cred și eu, este că americanii știu ceva la faza asta. Consumul de alcool îți poate afecta creșterea, de aia e interzis când ești adolescent. Când ești tânăr în continuare alcoolul e toxic, dar organismul e puternic, face față și își revine mai ușor. După 30-40 de ani deja rezistența începe să scadă.

Știți și voi, dacă ați băut, pe la 20 și ceva petreceai o noapte întreagă, dormeai 3 ore și după aceea mergeai fresh la muncă sau o luai de la capăt cu petrecutul. După 40 de ani treaba asta nu mai ține, dacă faci o noapte albă și adaugi alcool ai nevoie de 3 zile ca să îți revii, ajutat de medicamente. Dacă mai ai și copiii plăcerea e maximă.

Citește mai departeMai e normal să consumi alcool frecvent, după 30 de ani?

Hyundai Tucson Hybrid 230 CP Luxury, după 1 an de utilizare

Mă uitam zilele trecute că a trecut peste un an de când am schimbat mașinile, renunțând la 2 mașini ce aveau peste 10 ani vechime în favoarea uneia singure, mai exact un Hyundai Tucson Hybrid. Anul trecut erau probleme peste tot cu livrările de mașini, pe stoc de obicei erau doar modele pe motorină sau ce aveau cutie manuală și dotări puține, deci achiziția a fost chiar o aventură, cu greu am găsit o mașină care să bifeze tot, în buget.

Pe lista scurtă era și noul model Toyota Rav 4, dar bugetul era și așa cu mult depășit, deci ne-am oprit la Hyundai. Dacă aș fi găsit pe stoc pe undeva aș fi cumpărat noua Kia Sportage Hybrid, practic soră cu Hyundai Tucson, dar când căutam noi mașini Kia asta abia se lansase la noi, și timpul de așteptare la dealeri era de peste 1 an. Nici acum nu cred că sunt multe mașini pe stoc.

De ce SUV? pentru că mă săturasem să simt toate gropile, pentru că aveam emoții la orice bordură, pentru că voiam o poziție mai înaltă la volan. Nu am schimbat mașina pentru lux și opulență, ci pentru confort și siguranță, mai ales că Hyundai Tucson are 5 stele la testele NCAP, un consum decent și suficiente dotări în varianta Luxury.

Citește mai departeHyundai Tucson Hybrid 230 CP Luxury, după 1 an de utilizare

Studiu despre copii, de ziua copilului

Dacă și voi vă întrebați uneori ce mai mănâncă copiii din ziua de azi, ultimul studiu Reveal ne luminează un pic. Dulciuri, 9 din 10 copii le consumă zilnic, pe când fructele sunt consumate de 5 din 10. Sucurile carbogazoase sunt consumate de 50% dintre copii de câteva ori pe săptămână, probabil în timp ce stau pe net, pentru că 5 din 10 copii stau între 1-3 ore zilnic.

Evident, vorbim de un studiu făcut pe 1000 de părinți, asta nu înseamnă că toți copiii mănâncă zilnic dulciuri, fast-food și sucuri, dar ne arată unde ne îndreptăm și la ce trebuie să avem grijă.

Să nu uit, la mulți ani copiilor voștri și copiilor din voi!:)

Citește mai departeStudiu despre copii, de ziua copilului

Uite că a venit nota de plată pentru inflație

Probabil că unii dintre noi s-au bucurat în ultimii 2 ani, când guvernul oferea tot felul de ajutoare și vouchere ca să nu iasă lumea în stradă din cauza creșterii prețurilor la energie, gaz, alimente sau mai simplu spus, de foame. Așa calmezi mulțimile, cu pâine și circ. A ținut o vreme amăgitul ăsta, între timp cu siguranță guvernul a profitat de creșterile de prețuri, pentru că asta însemna automat mai mulți bani la buget din taxe și impozite. Mult mai mulți.

În aceeași perioadă, am avut inflație de 16% în 2022 și de 8% în 2021, deci suntem cel puțin cu 24% mai săraci, dacă veniturile ne-au rămas la fel în ultimii 2 ani. În realitate inflația e mai mare, spre 35-40% aș zice eu.

La buget nu mai sunt bani pentru ajutoare, că nu le poți oferi când ai 9 miliarde de lei gaură la încasări în primele 5 luni din 2023, culmea, gaură datorată mai ales marilor firme de stat, care nu și-au plătit contribuțiile… Fraierii din privat au plătit, ce pot să facă, altfel se trezesc cu controale și amenzi. La stat nu e cazul.

Și așa am ajuns aici. Profesorii ies în stradă și cer mărirea salariilor, pe bună dreptate, Educația are cel mai mic procent din PIB – 2,28%, deși prin lege ar trebui să aibă cel puțin 6%. Un profesor debutant are salariul net de 2.179 de lei, deci să nu vă mirați de ce și calitatea educației a scăzut constant, nu poți atrage cele mai bune minți care să șlefuiască viitorul copiilor, plătind cele mai mici salarii.

Citește mai departeUite că a venit nota de plată pentru inflație

Există decenii în care nu se întâmplă nimic și există săptămâni în care se întâmplă decenii

Bine, Lenin când a zis că Există decenii în care nu se întâmplă nimic și există săptămâni în care se întâmplă decenii se referea la Revoluția bolșevică din 1917, dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani, din 2020 până acum, putem spune că am trăit vremuri istorice, uneori trec zeci de ani fără evenimente notabile, noi am prins în doar 3 ani de zile mult prea multe.

Din 2020 până acum am avut deja o pandemie globală de amploare similară gripei spaniole din 1918, din fericire cu mult mai puține decese. Nici nu am apucat să ieșim din pandemie că ne-am trezit cu război aproape de noi, teoretic Rusia atacă pe nedrept Ucraina, practic ne afectează pe toți, direct sau indirect. Și pentru 2023, ca să nu ne liniștim, se simte aroma unei recesiuni în aer.

Ce pot să zic, sunt 2 variante acum – sperăm că în 1-2 ani lucrurile își revin ușor spre normalitate, adică o pace relativă cu reașezarea polilor de putere mondiali, sau ne obișnuim cu faptul că trăim în continuare vremuri interesante, cu multe provocări și probleme.

Sper să nu fie a doua variantă. Voi?

Bonus, articolul ăsta din Hotnews despre vremurile în care trăim și cum am ajuns aici.

Citește mai departeExistă decenii în care nu se întâmplă nimic și există săptămâni în care se întâmplă decenii