
Coca-Cola „Happiness Machine”
O initiativa misto de la Coca-Cola. Cei care se asteptau sa primeasca de la automat doar o sticla din bautura preferata se trezeau si cu mici doze de fericire oferite suplimentar.

O initiativa misto de la Coca-Cola. Cei care se asteptau sa primeasca de la automat doar o sticla din bautura preferata se trezeau si cu mici doze de fericire oferite suplimentar.
Un studiu intreprins de Disney in Europa asupra copiilor cu varsta intre 8 si 14 ani a ajuns la niste concluzii destul de interesante. Copiii astia au fost supranumiti generatia XD, provenind din parinti incadrati in generatia X. Deh, cercetarile astea de piata si incercarile lor de a cataloga totul intr-o categorie sau alta. Concluzia principala a studiului este ca desi sunt la curent cu ultimele noutati tehnologice, pustii folosesc tehnologia pentru a-si imbunatati interactiunea cu ceilalti, nu pentru a o inlocui. Cu alte cuvinte se folosesc de tehnologie pentru a comunica mai usor si a discuta cu prietenii lor. Cateva din concluzii: – Face to face contact is still the most preferable way to meet up with friends (30%) over and above texting (15%), online chat (14%) and mobile (8%) – 95% feel that the internet and computers are important to them – 53% feel the internet improves their life by helping them talk to their friends outside school – 44% say the internet makes it easier to stay in touch with friends – Homework (59%) scores second only to gaming (74%) for most common uses of the internet La noi circula de ceva timp povestile acelea referitoare la copilaria generatiei ’80 versus copilaria in ziua de azi. Poate ca totusi copiii din ziua de azi mai au o sansa la o copilarie normala. Important e sa ne dam seama cat timp pot sa aloce calculatorului/internetului si cat timp interactiunii in viata reala.
Dimineata am intrat in pestera insotiti de ghid, dupa ce am luat micul dejun la pensiunea aflata langa pestera. Pot spune ca am vazut peisaje minunate dar am fost nevoiti sa mergem in mersul piticului o buna parte din drum, datorita inaltimii pesterii care varia. Merita sa vedeti Domul Mic, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare...
Avem o informare oficiala pe Airbites.ro, via Subiectiv. Clientii actuali Airbites beneficiaza de oferta RCS&RDS de mai jos, pe care o pot modifica la cerere: Televiziune prin cablu Digi TV – minim 50 de programe TV, inclusiv Digi Sport; Telefonie fixă Digi Tel şi mobilă Digi Mobil – convorbiri nelimitate, cu tarif 0 Euro/minut în reţeaua Digi şi abonament 0 Euro/lună, asociate serviciilor de Internet şi televiziune prin cablu din ofertă; Telefonie fixă Digi Tel şi mobilă Digi Mobil – convorbiri nelimitate, cu tarif 0 Euro/minut în reţeaua Digi, la abonamentul de 2 Euro/lună; Internet de mare viteză Digi Net – până la 100 Mbps în reţeaua metropolitană şi Internet; Internet mobil Digi Net Mobil Presimt o aglomeratie si mai mare la casieriile RCS&RDS. Recunosc, nu ma asteptam la miscarea asta. Incep sa simt un miros de monopol in aer si nu sunt sigur ca imi place.
Citesc aici ca in S.U.A s-a facut un studiu asupra consumatorilor si s-a descoperit ca americanii si-au dat seama ca pot trai si fara produse scumpe. E incredibil, era nevoie de criza economica ca sa trezeasca omenirea la realitate. Partea mai tare este ca multi dintre consumatori considera ca produsele mai ieftine sunt mai bune decat s-ar fi asteptat si multi dintre ei cred ca produsele „premium” nu isi justifica pretul. Cu alte cuvinte, daca pana acum erai bautor de Stella Artois dar ai trecut pe Timisoreana pentru ca ai mai putini bani in buzunar dar vrei sa bei in continuare 3 beri pe seara, sunt sanse mari ca atunci cand te vei umple iar de bani sa ramai pe Timisoreana pentru ca ti se pare o bere buna pentru cat platesti pe ea. Consumatorii sunt mai prudenti, orice banut conteaza. „In any given category, an average of 18 percent” of packaged-goods consumers „bought lower-priced brands in the past two years.” „Of the consumers who switched to cheaper products, 46 percent said [those products] performed better than expected, and the large majority … said the performance of such products was ‘much better’ than expected.” „As a result, 34 percent of the switchers said they no longer preferred higher-priced products, and an additional 41 percent said that while they preferred the premium brand, it ‘was not worth the money.’” Chiar daca criza va trece, multe branduri premium s-ar putea sa ramana cu acelasi nivel al vanzarilor ca si in perioada actuala…

Majoritatea companiilor care au cat de cat tangenta cu onlineul viseaza sa lanseze un clip viral care sa rupa gura targului, sa fie pus pe bloguri intr-o veselie, sa fie linkuit pe Twitter si Facebook mai rau ca Michael Jackon, un clip pe care sa il recunoasca pana si bebelusul care inca nu a fost intarcat. E inutil sa mai spun ca un clip viral nu tine locul unei campanii de marketing, ci ar trebui integrat intr-o campanie coerenta si bine structurata, viralul putand fii doar o componenta a unei campanii. Am aruncat un ochi peste clipurile care au adunat cele mai multe vizualizari in ultimii ani si am observat cateva elemente care se repeta. Exceptand manelele si pop-dance-ul, chestiile de mai jos apar in cam toate clipurile care au ajuns virale: Scene erotice sau semierotice (vezi exemplu); Animale jucause, pufoase si dragalase (vezi exemplu); Copii, mai ales bebelusi (vezi exemplu); Vedete in ipostaze jenante (vezi exemplu); Glume misogine (vezi exemplu); Parodii dupa scene celebre din filme (vezi exemplu); Spoof-uri dupa reclame foarte cunoscute (vezi exemplu); Ma gandesc cum ar fi un clip in care sa fie incluse toate elementele de mai sus, adica sa contina si scene erotice, si animale pufoase, si copii, si vedete, si glume misogine…. ce mai, tot tacamul Alte completari? Ce mai putem adauga intr-un clip pentru a il transforma in viral?

Cum promovezi o masina de spalat in care incap 11 kilograme de rufe, nu 4-5, asa cum ne-am obisnuit? E simplu, cu niste haine mari, mari de tot.