O idee interesantă. Pentru a arăta cât de rapide sunt serviciile lor de telefonie și internet, o companie telecom din Italia a amenajat o stație de metrou din Milano ca să semene perfect cu o stație de metrou din Tokyo, Shibuya. Au mers până acolo încât au angajat actori japonezi pentru ca tabloul să fie complet.
Reacția călătorilor italieni mai jos. Aș vrea să văd așa ceva și la noi, cred că bucureștenii ar fi șocați să se trezească într-o stație de metrou japoneză.
Stirea asta nu a fost prea discutată prin online la noi, deși pasionații de marketing ar trebui să fie interesați de ea. Jocurile Olimpice, ca orice altă competiție sportivă importantă, atrage foarte multă atenție. Și foarte multă vizibilitate din partea publicului, vizibilitate pentru care brandurile mari sunt dispuși să plătească sume importante, ce le garantează exclusivitatea în aparițiile legate de eveniment. Cel puțin în teorie.
Mă uitam zilele trecute pe lista de sponsori oficiali ai Jocurilor Olimpice de la Londra: Coca-Cola, Acer, Omega, Dow, GE, McDonald’s, Panasonic, P&G, Atos Origin, Visa, Samsung, Adecco, Arcelor Mittal, Cadbury, Cisco, Deloitte, Thomas Cook, UPS.
Ce mi-a atras atenția pe lista aia sunt Coca-Cola și McDonald’s. Să ne înțelegem bine, nu am nimic cu brandurile, sunt ok pe nișa lor, dar în clipa în care un eveniment sportiv e sponsorizat de un lanț de fast-food-uri și o băutură carbogazoasă e clar că banii sunt mai importanți pentru organizatori decât imaginea de ansamblu. Asta așa, ca idee.
Revenind la Beats, probabil ați auzit de celebrul brand de căști lansat în State de la fel de celebrul Dr. Dre. Prețurile pleacă de la 200 de dolari, deci nu sunt tocmai ieftine. Avantajul lor este că s-au asociat de la început cu vedete, muzicieni și sportivi care au promovat brandul și astfel au ajuns să fie căutate de cei pasionați de muzică, cu bani mulți în cont. Bine, sunt și foarte atent lucrate, sunetul se aude foarte bine, deci nu plătești doar reclama când le cumperi.
Când vine vorba de căști la Jocurile Olimpice sponsorul oficial e Panasonic, deci era clar că Beats trebuia să vină cu altă strategie pentru a fi vizibil în cadrul competițiilor. Strategia lor a fost simplă și genială în același timp: au creat căști Beats personalizate în culorile fiecărei țări și le-au oferit sportivilor reprezentativi care participau la Olimpiade. Fiind un brand deja plăcut de sportivi, aceștia s-au afișat cu căștile peste tot la antrenamente, creând buzz și publicitate gratuită prin mesajele și fotografiile postate inclusiv pe Twitter, Facebook și diverse site-uri de știri.
Comitetul Olimpic a intervenit interzicând folosirea altor căști decât ale sponsorului, adică Panasonic, dar scopul ambuscadei de marketing realizate de Beats a fost atins. În fond, e cam greu să convingi sportivii să utilizeze un alt brand decât cel pe care îl îndrăgesc. Nu poți forța lumea să folosească un produs dacă nu este pe placul lor, nu?
De citit: The Power of ambush marketing, Athletes Sport Not-an-Olympic-Sponsor Beats by Dr. Dre, Headphone maker ‘Beats’ marketing rules at Olympics.
Acest tip de marketing este denumit ambush marketing sau marketing tip ambuscadă. Practic el presupune că un brand se asociază unui eveniment, în cazul nostru Jocurile Olimpice, fără a plăti taxele de sponsorizare. Am mai scris despre marketingul de tip ambuscadă în 2010, când 36 de olandeze au fost evacuate de pe stadion la Cupa Mondiala si doua dintre ele au fost arestate.
Până la urmă, se pare că scopul scuză mijloacele, iar dacă Beats scapă fără a fi dați în judecată ei s-au ales cu publicitate gratuită în valoare de milioane de euro cu prețul câtorva căști.
Acțiunea se petrece în Rusia, unde un restaurant franțuzesc ducea lipsă de clienți deoarece rușii credeau că mâncarea franțuzească este servită în porții mici și scumpe, spre deosebire de porțiile mari de la restaurantele tradiționale, cu care ei sunt obișnuiți. Seamănă cu România puțin, nu?
Pe 14 ianuarie 2011 fostul dictator Zine el-Abidine Ben Ali a fost alungat din Tunisia. Nu a fost împușcat cum ar fi pățit în România, ci s-a refugiat în Arabia Saudită.
Totuși, după alungarea lui de la putere poporul și-a pierdut interesul pentru politică, cam cum se întâmplă acum în România. După diverse încercări eșuate de a determina populația să se prezinte la urnele de votare s-a demarat o campanie interesantă de guerilla marketing. Un banner uriaș cu portretul fostului dictator a fost amplasat pe o clădire din La Goulette, un orășel situat aproape de capitala țării.
Mulțimea furioasă s-a grăbit să dea jos bannerul cu fostul dictator, descoperind un mesaj motivant – Atenție, dictatura se poate întoarce. Pe 23 octombrie votați.
Rezultatul? Pe 23 octombrie prezența la vot a fost de 80%, față de 60% cât se estima inițial.
Mi se pare amuzant că ei își făceau griji pentru prezența la vot cu 60%, când la noi în 2009 abia dacă au fost 53% dintre românii cu drept de vot la urne. Oricum, e o dovadă că strategiile de marketing neconvențional pot fi folosite și în politică pentru motivarea electoratului.
Citisem undeva că îți poți da seama când o economie va ieși din criză după mișcările pe care le fac băncile. Când băncile reîncep să dea credite și să le promoveze agresiv e un semn bun, sunt bani de dat. Mai țineți minte 2009, când nici o bancă nu avea reclamă la TV sau panouri stradale? Situația e mult mai bună acum.
Deocamdată văd că se promovează mult creditele de refinanțare, menite să ușureze povara creditelor realizate cu dobânzi mari, semn că băncile sunt dispuse să mai scadă din dobânzi. Urmează în curând și creditele de consum? Revenim la epoca creditului doar cu buletinul?
ING are o idee drăguță pentru a promova creditele de refinanțare. Nu mă tentează creditele, dar strategia folosită e ok, mi-a atras atenția scaunul supradimensionat. Problema e alta, câți își permit acum să mai facă credite?
In Noua Zeelanda Superette a plasat placi care lasau semne pe piele pe bancile din statiile de autobuz sau parcuri, iar rezultatul e ca tipele care purtau pantaloni scurti sau fustite au afisat mesajul campaniei de promovare, gratuit.
Destul de ingenios, nu?
Sursa