Etichetă online

You had me at Hello

În continuare mulţi PR-işti şi oameni de marketing nu realizează importanţa primului contact atunci când încearcă să abordeze un blogger, un jurnalist, o persoană cu care vor să colaboreze. Primul email, de cele mai multe ori.

Primesc tot mai multe comunicate de la diverse companii pe adresa de email de pe blog, cu texte reci, impersonale, justificate de scuze banale gen „credem că această stire ar fi de interes pentru cititorii tăi” sau „am remarcat că abordezi des subiecte asemănătoare pe blog„.

primul email trimis unui blogger

Nu, nu sunt de la oameni pe care îi cunosc, cine mă cunoaşte îmi trimite un email în care introduce măcar un „Salut Marius”.

Nu neg, e foarte posibil ca emailul şi comunicatul de presă primit să fie interesant pentru mine, dar cât timp emailul primit nu mă priveşte pe mine în mod special, adică este trimis la grămadă şi redactat la nivel de adresare generală, iar adresa mea de email nu apare în TO ci în BCC (adică nu apare deloc), eu consider că persoana care a trimis emailul nu făcea referire neapărat la mine şi la blogul meu, ci doar a trimis un email generalist, în speranţa că va genera mult buzz cu puţin efort.

Strategia asta nu funcţionează, am mai scris pe tema asta:

Nu mă cred special, nu am pretenţii absurde, dar cât timp tu vrei ca eu să îmi rup din timpul meu şi să scriu pe blogul meu despre un anumit subiect care va ajuta brandul tău consider că un minim de bun simţ este să îţi rupi şi tu din timpul tău şi să îmi trimiţi un email doar mie.

Restul intră la spam, iar spamul este ignorat.

Greşesc eu undeva?

Citește mai departeYou had me at Hello

Navigatorul Google

Eu stau foarte slab cu orientarea. Trebuie să fac de cel puţin 10 ori un traseu ca să îl învăţ, să ştiu pe ce străduţe trebuie să merg. Pentru mine GPS-ul şi sistemele de navigare sunt o mană cerească, mă duc de la punctul A la punctul B de mânuţă. De câţiva ani folosesc cu succes IGO pentru drumurile prin ţară, pentru a fi sigur că ajung la destinaţie pe drumul cel mai scurt.

Zilele trecute eram în Braşov şi căutam pensiunea unde trebuia să ne cazăm. Eu eram cu ochii pe GPS, normal, doar că IGO-ul făcea figuri şi avea o abatere de aproximativ 800 de metri. Cu alte cuvinte, îmi arăta traseul cu o întârziere mult prea mare.

Totuşi,  folosesc mai nou un  telefon cu Android şi mi-am amintit că vine dotat din start cu navigatorul Google, o aplicaţie utilă ce combină hărţile Google cu Street view şi indicaţii vocale, ca orice alt sistem de navigare. L-am pornit deoarece nu rezolvam nimic cu IGO-ul şi am rămas profund impresionat de ce ştie să facă. Aplicaţia îmi indica exact poziţia unde mă aflam, găsea rapid pe hartă locaţiile căutate iar când ajungeam la destinaţie trecea automat în modul Street view, adică îmi apărea pe telefon o imagine a locaţiei. Super tare, puteam să merg prin oraş cu ochii închişi.

L-am folosit în toate oraşele pe unde am trecut după Braşov, în locul IGO-ului. În plus am văzut că ştie unele trasee pe care IGO-ul nu le avea, deşi aveam harta României cea mai recentă, din noiembrie 2010.

O prezentare a aplicaţiei:

Navigatorul Google e foarte eficient, uşor de folosit şi cred că poate fi o soluţie completă de navigare. Dezavantajul este că are nevoie de conexiune la internet pentru a descărca hărțile și pentru actualizarea poziției, dar nu consumă foarte mult. Eu l-am folosit timp de vreo 4 ore în total și a consumat aproximativ 25 de MB. Pe net am găsit că poate funcţiona şi fără conexiune la internet dacă ai harta traseului deja descărcată, dar eu am impresia că nu funcţionează corect, de exemplu nu îţi recalculează ruta dacă deviezi de la traseul iniţial.

Dacă aveţi un telefon cu Android îl recomand din inimă, mai ales pentru orientarea în oraşe, unde e mult mai exact decât alte softuri de navigaţie.

Citește mai departeNavigatorul Google

Criterii pentru a stabili valoarea unui blog

Cu ceva timp în urmă cineva mă întreba despre preţul cu care ar putea vinde un blog. Blogul avea conţinut util, era poziţionat bine pe cuvinte cheie din nişa lui (dezvoltare personală), avea două mii de vizitatori zilnici cred, dar nu era monetizat. Proprietarul spera să obţină pe el câteva mii de euro, doar pentru că avea vizitatori si ieşea bine în căutări pe anumite cuvinte cheie. Argumentul lui – cineva poate scoate o carte pe aceea nişă sau un alt produs targetat şi poate monetiza blogul.

valoare blog

I-am spus că nu va obţine banii ceruţi pe blog deoarece blogul nu aduce venituri reale în momentul de faţă. Nu am vândut bloguri sau site-uri, nu mă ocup cu aşa ceva, dar când vine vorba de cumpărarea unui blog sau a unui site ştiu sigur că cineva nu va da bani doar pe venituri posibile, ci pe venituri reale. Cu alte cuvinte, eu nu aş cumpăra un blog dacă nu am dovezi clare că acel blog aduce venituri în momentul de faţă.

Pe lângă bani, sunt mai multe criterii care ar trebui luate în considerare când stabileşti valoarea unui blog. Nu doar veniturile contează, ci şi comunitatea din jurul blogului, nişa pe care se află blogul, legătura între blog şi proprietarul lui. Mai jos aveţi criteriile pe care le-aş lua eu în calcul dacă aş cumpăra un blog.

Criterii pentru a stabili valoarea unui blog:

  • Numărul de articole postate, calitatea acestora. E clar că în primul rând ar trebui să ne uităm la valoarea blogului din punctul de vedere al conţinutului. De ce vin cititorii, ce informaţii utile găsesc ei pe blog.
  • Conturi în rețelele sociale: pagină de Facebook,  cont pe Twitter, pagină pe LinkedIn, cont pe Youtube, etc. Contează implicarea și numărul de fani, deoarece acum un număr tot mai mare de cititori ajung pe bloguri din reţelele sociale. În plus, un blog cu un brand puternic ar trebui să aibă conturi în reţelele sociale, care funcţionează ca nişte puncte de atracţie pentru cititorii actuali şi atrag cititori noi.
  • Traficul din Google. Nu e ok ca tot traficul să fie din Google, dar nici dacă acesta este inexistent. Puteţi verifica şi bounce rate-ul din Google Analytics. Traficul este relevant şi pentru monetizare blogului. Mai puţin trafic din Google înseamnă că blogul are cititori fideli, dar monetizarea prin Google Adwords sau alte reţele similare nu va fi eficientă, deci blogul va merge mai bine pe marketing afiliat sau asocierea directă cu branduri din nişa respectivă.
  • Poziția în Google pentru cuvinte cheie din nișa respectivă. Dacă cumpăr un blog nişat ar trebui să verific că acel blog este relevant pentru căutări legate de aceea nişă.
  • Numărul de abonați la newsletter și feed RSS. Newsletterele, mai puţin utilizate pe blogurile din România, pot fi o modalitate foarte bună de a mobiliza cititorii în cumpărarea unui cărţi, testarea unui produs etc. La fel şi feedul RSS, un număr mare de abonaţi la feed îţi garantează faptul că articolele de pe blog sunt citite zilnic.
  • Venituri reale lunare pe ultimele 12 luni. Se spune că un blog se vinde de regulă cu o sumă egală cu veniturile pe ultimele 12 luni. Cu alte cuvinte, dacă ai un blog nişat şi faci 500 de euro lunar ai şanse să îl vinzi cu 6000 de euro, dacă veniturile sunt constante în timp.
  • Evolutia numărului de vizitatori în ultimele 12 luni. Degeaba vânzătorul îţi spune că are 5000 de vizitatori pe blog, dacă numărul se referă doar la ultima lună. Te interesează numărul mediu de vizitatori lunar.
  • Numărul de vizitatori, vizite și pagini vizualizate lunar. E clar că te interesează şi câte afişări lunare realizează blogul respectiv. Dacă ai multe pagini vizualizate per vizitator şi un timp mare petrecut pe blog înseamnă că cei care ajung pe blog găsesc informaţii relevante şi petrec mult timp, ceea ce ajută la creşterea veniturilor.
  • Numărul de concurenți pe aceea nișă. Nu e o regulă, dar un număr mai mare de bloguri existente pe aceea nişă înseamnă că va trebui să te zbaţi mai mult pentru a aduce reclamă pe blogul tău şi că veniturile vor fi mai mici. Pe de altă parte, o nişă cu puţini concurenţi presupune de obicei şi un număr mai mic de cititori, ceea ce duce iar la venituri mai mici. Eu personal nu aş cumpăra un blog pe o nişă foarte aglomerată.
  • Potențialul acelui blog pentru marketing afiliat, reclamă directă pentru branduri, Adsense, bannere etc. De unde vor veni veniturile? Degeaba ai un blog nişat cu foarte mulţi vizitatori, dacă acesta nu poate fi monetizat. De exemplu în România blogurile de turism au un potenţial enorm, dar sunt foarte puţine metode de monetizare a lor. Agenţiile de turism nu prea sunt interesante de reclamă directă, marketingul afiliat încă nu e dezvoltat cum trebuie în domeniu, iar bannerele sunt ineficiente. Eu m-aş  orienta pe o nişă unde există potenţial de monetizare.
  • Comentariile la articole. Exista o comunitate în jurul acelui blog, cititorii interactioneaza între ei și cu autorii articolelor sau articolele sunt scrise mecanic, optimizate pentru motoarele de căutare? Nu contează neapărat să fie sute de comentarii la articole, deoarece pe unele nişe specializate cititorii interacţionează mai puţin şi pe blogurile de cancan comentariile sunt adesea stupide, dar lipsa completă a comentariilor ar trebui să vă dea de gândit.
  • Numărul de retweeturi, Share-uri, Like-uri, Share pe Linkedin, Google +1 şi alte mentiuni in social media. Un blog care primeşte dragoste din partea cititorilor în reţelele sociale, care e menţionat şi recomandat frecvent e un blog apreciat de cititori, cu o comunitate activă în jurul lui.
  • Asocierea între blog și blogger. Dacă un blog este identificat cu un singur autor sunt destule șanse ca atunci când blogul va fi vândut numărul cititorilor să scadă. Un blog colectiv cu un brand puternic e de preferat unui blog asociat cu un singur blogger. De exemplu blogul meu poate că are o valoare, dar prea puțini cititori ar mai reveni aici dacă l-aș vinde, deoarece este asociat cu numele meu. De regulă când blogul este asociat puternic cu proprietarul lui se practică cumpărarea blogului şi păstrarea proprietarului ca blogger cel puţin o perioadă, până când cititorii se obişnuiesc şi cu alţi autori pe blog.

E posibil ca importanţa criteriilor să difere în funcţie de nişa blogului, dar ele sunt valabile în orice domeniu, zic eu.

Ce alte argumente aţi lua voi în calcul la cumpărarea unui blog?

Citește mai departeCriterii pentru a stabili valoarea unui blog

Spaţiu de stocare nelimitat în Picasa prin Google plus pentru mobil

De vreo 2 ani folosesc Picasa pentru fotografiile pe care vreau să le urc online. Da, toată lumea e pe Facebook şi îşi urcă pozele acolo, dar nu chiar toţi sunt pe Facebook, credeţi-mă. Serviciul e ok şi vine cu 1 GB spaţiu de stocare gratuit.

De când Google a anunţat propria reţea de socializare, Google+, au apărut nişte schimbări interesante pe Picasa. În primul rând toate fotografiile pe care le urci pe Google+ apar în Picasa, deci Picasa e integrat ca serviciu implicit de stocare a fotografiilor.

Există şi versiunea de mobil Google+ pentru telefoanele cu Android. Ştiu că nu apare în Market, dar o puteţi descărca de aici. Partea interesantă la versiunea de mobil e că permite încărcarea automată a fotografiilor realizate cu telefonul mobil online, iar fotografiile apar în contul Picasa, pe lângă Google+.

De ce e important uploadul instant folosind versiunea de mobil Google+? Pentru că fotografiile de maxim 2048 x 2048 pixeli şi clipurile video de maxim 15 minute nu sunt luate în calcul la spaţiul de stocare de 1 GB.

Cu alte cuvinte, ai spaţiu nelimitat de stocare în Picasa dacă urci fotografiile de pe mobil.

Cool, nu?

Explicaţia, direct din Picasa Help:

If you’ve signed up for Google+
Free storage limits
Photos up to 2048 x 2048 pixels and videos up to 15 minutes won’t count towards your free storage.
Automatic resizing
All photos uploaded in Google+ will be automatically resized to 2048 pixels (on their longest edge) and won’t count towards your free storage quota.
All photos uploaded to Picasa Web Albums over the free size limit will count towards your 1 GB of free storage. When you reach your storage limit, any new photos you upload to Picasa Web larger than the free size limit will be automatically resized to 2048 pixels (on their longest edge).
If you haven’t signed up for Google+
Free storage limits
Photos up to 800 x 800 pixels and videos up to 15 minutes won’t count towards your free storage.

Citește mai departeSpaţiu de stocare nelimitat în Picasa prin Google plus pentru mobil

Garanţie extinsă la produse electronice

Recunosc că sunt un norocos. Nu am avut până acum probleme cu produsele electronice cumpărate, iar dacă ele s-au stricat, s-au stricat cât timp erau în garanţie, şi le-am reparat fără să plătesc eu alte cheltuieli.

De exemplu, am un laptop Dell cumpărat acum 3,5 ani. În primii 2 ani a mers fără probleme, dar în al treilea i s-a dus placa de bază. Reparaţia m-ar fi ajuns vreo 900 de lei, dar am prins o ofertă faină când l-am cumpărat, cu 3 ani garanţie. A durat 2 săptămâni, dar am primit Dell+ul cu placa schimbată.

Majoritatea laptopurilor vândute acum vin cu o garanţie de 2 ani. Ştiind ce am păţit, cu siguranţă acum aş cumpăra o garanţie extinsă pe 1-2 ani, dacă aş avea posibilitatea. De ce? Deoarece şansele ca o piesă să se strice în al treilea sau al patrulea an sunt destul de mari. Să recunoaştem, nu se mai fac produse care să ţină o viaţă, cum era înainte. Trăim într-o societate de consum.

eMAG a lansat azi un serviciu nou de garanție extinsă, intitulat Garanția Plus (pe un an sau doi ani). Serviciul e valabil pentru orice produs din categoriile IT, Electronice, Foto-video şi Electrocasnice.

De exemplu, la un laptop Dell de 2000 lei care are garanţie pe 2 ani garanţia poate fi prelungită cu încă 2 ani pentru 249 de lei. Eu zic că merită, pentru că încă doi ani pot sta liniştit.

emag garantie extinsa

Voi ce părere aveţi, aţi da bani în plus pentru a beneficia de o perioadă mai mare de garanţie sau mergeţi la risc?

Citește mai departeGaranţie extinsă la produse electronice

Linkuri

Vine weekendul, am pregătit o nouă porție de linkuri ca să aveți ce lectura.

Citește mai departeLinkuri