fbpx

Etichetă Romania

Studiu: în 2024 37% dintre români și-au programat cel puțin o vacanţă în străinătate

Mă gândesc că încă o ducem bine, cel puțin până în toamnă iarnă. După ce se termină cu alegerile și conducătorii noștri mult iubiți vor anunța noi creșteri de taxe mai vedem, între timp e vară, e soare, să petrecem, nu?

Visa a făcut un studiu despre intențiile de călătorie în 2024, ale românilor și nu numai. Long story short:

  • în 2024, peste o treime dintre români, mai precis 37%, și-au programat cel puțin o vacanţă în străinătate, destinaţia preferată fiind Europa.
  • Anul acesta, românii doresc să viziteze în special Grecia, Italia şi Bulgaria. Iar în afara Europei, cei mai mulţi plănuiesc să plece în Turcia, Egipt şi Statele Unite.
  • Spre deosebire de 2023, numărul turiştilor români care ar renunţa la vacanţă din cauza inflaţiei şi creşterii costurilor de trai a scăzut semnificativ (-13%).
  • Mai mult, peste jumătate dintre români declară că vor face chiar două sau trei vacanţe în afara ţării, majoritatea în timpul sezonului.
  • Peste jumătate dintre vacanţele planificate (57%) de români anul acesta sunt organizate pe cont propriu.
  • 34% dintre vacanţele planificate de români sunt pachete turistice, 38% dintre ele fiind cumpărate online de pe site-urile agenţiilor de turism, 25% prin intermediul platformelor de tip agregator şi 37% la sediul agenţiilor.
  • Românii intenţionează să cheltuiască în medie aproximativ 780 de euro de persoană.
  • Aproximativ 35% dintre ei alocă un buget între 201 – 600 euro de persoană şi doar 6% nu calculează exact cât vor cheltui în vacanţă.

În principiu se pare că suntem destul de calculați, ne facem bugetul de acasă, căutăm cele mai bune oferte sau ne organizăm singuri vacanța, nu spargem banii aiurea, din ce zice studiul.

Ce nu cred că au fost întrebați respondenții este câți dintre ei nu merg deloc în vacanțe și câți merg pe litoralul românesc sau la munte în România, anul ăsta.

Fie, poate că vrem să știm prea mult, câți dintre români fac măcar un city-break într-un oraș din România anul ăsta?

Citește mai departeStudiu: în 2024 37% dintre români și-au programat cel puțin o vacanţă în străinătate

Ce ne-a adus Uniunea Europeană

Au trecut deja 20 de ani de când Uniunea Europeană a început extinderea spre Est. În primul val din 2004 au intrat Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, noi am intrat în 2007 alături de Bulgaria, că știți cum e,  de ce să ne grăbim noi să ne fie bine dacă se poate să nu.

Orlando are o postare bună cu cifre despre ce s-a întâmplat din 2007 până acum, era păcat să se piardă pe Facebook:

– România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit aproape 30 de miliarde de euro –> beneficiu net de 65 miliarde euro.
– PIB-ul României a crescut de la 124 miliarde euro, cât era în 2007, la 323 miliarde euro anul trecut, cel mai mare din istoria țării.
– Salariile nominale din România au avut cea mai mare creștere, fiind cu 225% mai mari.
– Salariul mediu net a depășit pentru prima oară 1000 euro.
– PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la Paritatea Prețurilor de Cumpărare (PPC), s-a dublat în România.
– Rezervele valutare de la BNR au crescut de la 25+ miliarde euro la 69+ de miliarde euro.
– România a depășit, anul trecut, Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor (raportat la Paritatea Puterii de Cumpărare), ajungând la 78% din media UE27. România s-a apropiat de Polonia, care se situează la 80% față de media UE.
– La începutul negocierilor de aderare, România avea cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare: 26% din nivelul mediu al UE. În 2023, stăm de trei ori mai bine – aproape 77% din nivelul mediu al UE.
Faza e asta, oricâte argumente cu cifre ai aduce despre schimbarea nivelului de trai și calitatea vieții în România înainte și după aderare mereu se va găsi cineva care care să o bage pe aia cu înainte era mai bine, acum suntem sclavii UE, nu mai suntem suverani și alte prostii de genul ăsta. Partea cea mai ciudată e că cei invocă argumentele astea sunt de obicei tinerii care nu au prins deloc comunismul sau triștii ani ai perioadei de tranziție, ori seniorii care o duceau bine pe vremea lui Ceaușescu și nu s-au adaptat deloc la societatea actuală.
Nu am întâlnit pe nimeni între 30 și 50 de ani, care lucrează într-o firmă privată și trage tare pentru o viață mai bună, să îmi zică că intrarea în Uniune a fost o idee proastă.
Citește mai departeCe ne-a adus Uniunea Europeană

Voi mergeți des cu autobuzul sau tramvaiul în orașul vostru?

A început campania electorală dragii mei, și unul din laitmotivele care se tot repetă în campanii, din anii 90 încoace, este cum facem politicienii să pară mai umani, mai apropiați de oamenii simpli, când vine timpul de dat cu ștampila, o dată la 4 sau 5 ani.

Răspunsul strategilor începători e același, haideți să ne plimbăm cu autobuzul sau cu tramvaiul sau cu metroul 2 stații, să facem niște poze, să le punem pe social media și să le arătăm oamenilor că suntem la fel ca ei, cu ceasurile noastre de 50.000 euro la mână. După ședința foto ne urcăm în limuzinele de 200k și gata, am mai scos niște voturi.

Eu zic că ideile astea nu mai funcționează de mult, și nu doar pentru că împăratul e gol și oamenii simt falsitatea, ci pentru că mulți dintre cei care votează nu prea mai merg nici ei cu transportul în comun. Unii din comoditate sau pentru că au găsit alte opțiuni, alții de nevoie. Uitați-vă un pic în jur dimineața și seara, e plin de mașini pe străzi, majoritatea cu o singură persoană în ele, cea de la volan. Și trebuie să recunosc, nici eu nu merg prea des cu autobuzul, la mine în oraș. Voi?

Citește mai departeVoi mergeți des cu autobuzul sau tramvaiul în orașul vostru?

Iar suntem primii la ceva. La inflație

Semnele au fost mereu acolo, cu toții am simțit cum prețurile o iau razna, alimente pe care le cumpărai ieri cu 2 lei azi costau 3 lei, facturile la utilități cresteau de la o lună la alta deși noi tot coboram temperatura la termostate și așa mai departe, dar acum avem confirmarea.

Nu a fost ușor, conducătorii noștri au muncit intens, dar în final au reușit. Eurostat ne zice că inflația anuală în România, raportată la februarie, e de 7,1%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Totuși, să privim și partea bună, în februarie 2023 România avea 13,4%.

Media inflației anuale pe UE este de 2,6%, în scădere de la 2.8%, cât era în ianuarie. De ce are România, o țară care e producătoare și exportatoare de energie, o țară plină de resurse naturale, inflația cea mai mare? Nu știu, dar trebuie să le mulțumim guvernanților noștri, și să nu uităm de efortul lor când ne vor chema să îi votăm.

Și să nu uităm că asta e inflația declarată oficial, nu neapărat cea simțită în buzunare.

Citește mai departeIar suntem primii la ceva. La inflație

Românii și-au pierdut optimismul

Dacă vă întrebați de ce în vremurile grele ajung la putere partidele extremiste, cu discurs radical și poziții vehemente împotriva emigranților, minorităților, UE și orice alt dușman se mai poate inventa pentru a ignora elefantul din cameră, poate că ultimul studiu INSCOP despre optimismul românilor ne răspunde.

Peste 70% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar un procent similar consideră că lucrurile în lume se îndreaptă într-o direcţie greşită.

Peste o treime dintre români spun că viaţa lor este mai bună decât în urmă cu cinci ani, în timp ce mai mult de 60% spun că viaţa lor este mai grea decât în urmă cu cinci ani.

Procentul celor care cred că peste cinci ani viaţa lor va fi mai bună este similar cu al celor care consideră că peste cinci ani viaţa lor va fi mai grea.

24% dintre participanţii la sondaj cred că lumea se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 24.2% în 2022), în timp ce 70.6% sunt de părerea contrarie (68.9% în 2022). 5.4% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (faţă de 6.9% în 2022).

Întrebaţi cum îşi văd viaţa din prezent în comparaţie cu acum 5 ani, 36.9% dintre respondenţi apreciază că este ”mai bună” (faţă de 29.3% în 2022), în timp ce 60.4% spun că este ”mai grea” (faţă de 68.9% în 2022). Nu ştiu sau nu răspund 2.6% din cei intervievaţi (faţă de 1.8% în 2022).

Cred în proporţii mai mari decât media că ţara merge într-o direcţie bună votanţii Alianţei PSD-PNL, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu venituri mari şi foarte mari şi angajaţii la stat.

Cred în proporţii mai mari decât media că lumea merge într-o direcţie bună votanţii AUR, tinerii de 18-29 de ani, persoanele cu venituri foarte mari.

Citește mai departeRomânii și-au pierdut optimismul

România digitală în 2024

Am preluat câteva informații despre România digitală de la DataReportal, aveți studiul complet aici. Cireașa de pe tort e că utilizatorii de social media stau cel mai mult pe TikTok, 32,5 ore pe lună, Youtube e pe locul 2 cu 30 de ore lunar și Facebook pe locul 3 cu 13 ore lunar. Nu mă miră, algoritmul TikTok e gândit să creeze dependență, să te țină acolo, să îți ofere cât mai multe clipuri video similare cu ceea ce ți-a plăcut deja, și asta funcționează bine la adolescenți. Problema e cât de util e acel conținut consumat, cu ce rămâi după ce te uiți în fiecare zi cel puțin o oră doar pe TikTok.

Găsiți și alte informații interesante în studiu, despre dispozitivele folosite pentru a naviga pe internet, cele mai populare site-uri din România, cele mai populare filme și seriale pe platformele de streaming și nu numai.

Citește mai departeRomânia digitală în 2024

Voi cât cheltuiți lunar pe mâncare?

Discutam recent cu cineva că am ajuns să avem emoții când mergem la cumpărăturile săptămânale, să ne întrebăm dacă ne încadrăm în 500 lei pentru alimentele de bază și băuturi, fără alcool. Nu vorbim de fițe aici, ci de produse normale pentru o familie de 4 persoane, uneori cumpărăm chiar marca proprie a supermarketurilor.

Și m-am uitat un pic pe cifre. Eurostat spune că în ianuarie 2023 europenii au cheltuit în medie 17% din venituri pe alimente de bază și băuturi, fără alcool. La noi în octombrie 2023 statisticile oficiale spuneau că valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii era de 9.978 lei pe lună, cu 2000 pentru alimente, deci cam 21% din venituri merg pe mâncare, și asta din statistica oficială, că în realitate nu te încadrezi cu 2000 lei, cred că ne ducem spre 25-30% din veniturile unei familii, doar pe mâncare.

Americanii spun că în 2023 au cheltuit cam 7% din venituri pe alimente. Sigur, să spunem că la ei e mâncarea mai proastă, la noi mai sănătoasă, dar diferența e enormă.

Citește mai departeVoi cât cheltuiți lunar pe mâncare?