fbpx

Etichetă Romania

Românii au 56% din media puterii de cumpărare a europenilor

A venit și GFK cu un studiu, ca să ne reamintească că o ducem mai rău ca anul trecut ca nație. Mai exact, puterea de cumpărare din România este cu 56% sub media Europeană, am coborât două poziții, pe locul 33. Cine ar fi crezut, la ce bine am dus-o anul ăsta, din creșteri de taxe în creșteri de taxe, plus inflație, plus utilități mai scumpe decât în restul Europei, plus guvern incompetent.

Citește mai departeRomânii au 56% din media puterii de cumpărare a europenilor

Lucrurile ce nu contează, dar ne țin ocupați

Dacă tot zice Mihai că a obosit de la prea multe dezbateri inutile ce au loc pe internet și Radu alunecă un pic pe panta teoriilor conspiraționiste despre miliardarii care influențează agenda publică cu probleme inventate pentru a dezbina populația, în timp ce ei se îmbogățesc, mi-am dat seama că anul ăsta, mai mult involuntar decât voluntar, nu prea m-am implicat în dezbateri, nu m-am mai enervat inutil, am fost la curent mult mai puțin cu știrile, mai ales cele mondene, și mi-a fost mai bine, parcă am fost un pic mai liniștit.

E adevărat că sunt prea multe dezbateri despre chestiuni care ne deturnează atenția de la lucrurile care contează. Nu ar trebui să ne pese de Dorian Popa, căsătoria între cine și cine e permisă, ce moaște au mai fost expuse, dar ar trebui să ne pese de creșterea taxelor, de plafonarea tranzacțiilor cash, de corupția din țară, de războiul care e la 2 pași de noi.

Dar așa e natura umană, ne agităm, punem pasiune în multe nimicuri, ne certăm cu prietenii și familia la sânge pentru chestii care vor fi irelevante peste o săptămână, dar ignorăm complet lucrurile care ne influențează și afectează viața în mod direct. Pentru că ne e mai simplu să ne enervăm din chestiuni banale, decât să analizăm, să procesăm, să gândim chestii complexe.

Citește mai departeLucrurile ce nu contează, dar ne țin ocupați

Câți bani îi trebuie unei familii din România, pentru a trăi decent în 2023?

În 2023 un român are nevoie de 3.807 de lei pe lună pentru un trai decent. Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii este de 9.978 lei pe lună, față de 8.659 lei în septembrie 2022, în creștere cu 15.2%.

Asta zic datele, plecând de la indicii de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2023.

Citește mai departeCâți bani îi trebuie unei familii din România, pentru a trăi decent în 2023?

Inflația reală în România pe 2023?

O știre care a trecut neobservată zilele trecute este despre inflația din România în septembrie 2023, care ar fi coborât la la 8,8%, de la 9,4% în august. Desigur, vorbim de ce este raportat de Institutul Naţional de Statistică, nu de ce și cum simțim noi în buzunarele proprii când plătim.

La nivelul Uniunii Europene situația pare a fi și mai roză, inflația anuală ar trebui să fie 4,3% în septembrie, de la 5,2% în august.

Dar Marius, prețurile au crescut mult mai mult în ultimul an față de cât zic ăștia.

Adevărul e că depinde mult de ce consumăm în familie, de exemplu dacă zburai mult cu avionul sau consumai mult alcool și țigări inflația te-a afectat mult mai mult anul ăsta decât pe cei care merg cu bicicleta peste tot și consumă doar apă plată cu lămâie.

Citește mai departeInflația reală în România pe 2023?

Ce nu învățăm la școală

Dacă tot începe școala și toată lumea e plină de entuziasm pe tema asta, hai să vă ridic la fileu și o discuție despre lucrurile pe care le învățăm în școală și lucrurile pe care AR TREBUI să le învățăm.

Pe afară se discută mult despre asta, ideea e că după ce trecem de lucrurile de bază foarte utile, cum ar fi scrisul, cititul, adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri, materiile învățate în școală insistă foarte mult pe latura teoretică, dar mai puțin pe latura practică, și sunt multe lucruri de care avem nevoie în viață pe care școala ar putea să le predea.

De ce plătim taxe, cum funcționează statul, cum să gestionăm banii, cum să reparăm lucruri simple prin casă, cum să ne apărăm, cum să ne purtăm în societate, cum să depășim teama de a vorbi în public, cum să mâncăm sănătos, cum să ne gestionăm ziua astfel încât să nu o luăm razna de la stres, din astea.

Sigur, veți zice că asta nu e treaba școlii, ci a părinților, a familiei, dar dacă ne uităm în jur s-ar putea să descoperim că mulți părinți au mașini mai scumpe decât casa în care stau, deci sunt praf la noțiuni de finanțe personale, se poartă ca niște oameni primitivi în societate, nu știu să schimbe o priză și sunt supraponderali sau burnout, deci copiii nu prea au ce să învețe de la ei, iar dacă învață, învață fix părțile negative.

Citește mai departeCe nu învățăm la școală

Devenim mai socialiști pe măsură ce îmbătrânim?

Avem orientări de stânga sau de dreapta? Suntem liberali sau socialiști? În România partidele oricum nu au nici o treabă cu ideologia declarată, am văzut mai multe măsuri de dreapta luate de PSD și mai multe măsuri de stânga luate de PNL, în goana după voturi și innteresele proprii, deci ignorați ce scrie în statutul partidelor, urmăriți ce fac efectiv reprezentanții lor când adoptă legi. Totuși, hai să vorbim un pic de oameni și ce convingeri avem noi în viață, și de ce le avem.

Teoria ne spune că mulți dintre tineri sunt socialiști la început pentru că nu înțeleg cum funcționează capitalismul, dar pe măsură ce încep să avanseze în carieră sau să își deschidă propriile firme devin fani ai capitalismului, se consideră liberali, deoarece văd că muncind te poți ridica, poți să îți crești nivelul de trai, deci e normal să ții cu liberalii, statul să nu se bage prea mult, să nu taxeze prea mult, ci să ajute firmele să crească.

După 45-50 de ani mulți își schimbă din nou convingerile și devin iar fani ai socialismului, mai ales dacă nu prea au avut noroc în viață și se uită cu invidie la vecinul Gigel care are trei mașini, în timp ce ei sunt îngropați în rate. Vorba aia, dacă ți-a mers rău în viață parcă ți-ai dori ca statul să taxeze mai mult companiile cele rele care fac profituri de miliarde, și să îți dea și ție pensie mai mare, un sistem de sănătate mai bun, tichete de vacanță, ajutoare sociale, din astea.

Și niște definiții preluate și adaptate un pic, ca să fie cât mai ușor de înțeles:

socialism – concepție social-politică cu privire la construirea unei societăţi bazate pe egalitate şi dreptate socială, lipsită de exploatare.

liberalism – doctrină politică și economică bazată pe ideea dreptului individului la egalitate, proprietate, libertate de expresie și acțiune, care proclamă principiul neintervenției statului în economie, existența economiei de piață etc.

capitalism – un sistem economic care implică proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, distribuției mărfurilor și structurii generale a întreprinderilor. Motivul de profit, prin succes, este un factor-cheie într-o societate capitalistă în care milioane de întreprinderi trebuie să concureze împotriva unii pentru a supraviețui.

libertarianism – ăsta e un curent mai nou – liberalism politic și economic integral, care presupune maximizarea dreptului individului și minimizarea rolului statului. În materie de economie, libertarienii doresc intervenții cât mai reduse din partea statului; un exemplu ar fi eliminarea finanțării asigurărilor sociale prin impozite. Unii sustin ca orice formă de impozitare este, prin definiție, o preluare coercitivă a bunurilor altora și, prin urmare, constituie o agresiune și nu ar trebui normativ să existe.

În realitate, majoritatea țărilor din Europa au sisteme mixte, cu unele mai aproape de capitalism și altele mai aproape de socialism. Socialismul nu are neapărat legătură cu comunismul, deși comunismul ca ideologie folosește multe elemente socialiste. Uitați-vă la China, care de fapt nu mai e comunism pur sânge, acolo avem un comunism cu tendințe capitaliste, zic eu, adaptat secolului în care trăim.

De exemplu Franța e percepută ca fiind o țară foarte socialistă, sindicatele acolo au putere mare de negociere și oamenii își cer frecvent drepturile, inclusiv în stradă, nu degeaba vedem mereu proteste la ei. Nu mai zic de țările nordice, unde firmele sunt taxate mult, idem cei cu salarii mari, dar oamenii au un nivel de trai mult mai bun, pentru că statul ia mult, dar și oferă multe servicii de calitate.

Americanii în schimb s-au dus mult pe ideea de capitalism sălbatic, exploatarea maximă a individului, de aceea acolo tinerii, Generația Z, resping puternic capitalismul și sunt fani ai socialismului. 70% dintre millenials ar vota cu socialiștii, iar 50% dintre millennials și 51% din Generația Z cred că e rău capitalismul. Și prin UK lucrurile stau cam la fel, poate ați auzit de Eat the Rich.

Nu a ajutat nici recesiunea din 2008 când vine vorba de percepția asupra capitalismului – oamenii au văzut că băncile au fost salvate de stat, iar persoanele obișnuite sunt cele care au suferit cel mai mult.

În România teoretic avem o țară capitalistă, cu multe accente socialiste și sechele comuniste de care încă ne chinuim să scăpăm. Nu zic că  accentele socialiste sunt un lucru rău, problema e că nu sunt aplicate cum trebuie. Degeaba ni se spune că plătim asigurări de sănătate, dacă nu ne putem face analizele fix când suntem bolnavi și avem nevoie de ele, sau încă ni se cere șpagă la operații. Degeaba plătim rovinietă, dacă drumurile sunt proaste. Degeaba plătim impozite, dacă trebuie să ne ducem copiii la meditații și școli private pentru că sistemul de educație e praf.

Feelingul meu este că România este o țară care nu te lasă să mori, dacă ai nevoie de serviciile publice, dar nici nu te ajută să trăiești prea bine, de asta ai nevoie și de asigurare privată de sănătate, medicații sau școli private, mașină cu 5 stele NCAP ca să nu mori cu zile pe drumurile patriei și așa mai departe. Da, taxele nu sunt cele mai mari din Europa, dar oare primim înapoi suficient pentru cât suntem taxați, sau jumătate din bani se fură, și de fapt problema e la stat, care nu e un manager competent al banilor noștri?

Nu știu care e varianta ideală de sistem socio-economic.

Cu siguranță nici prea mult socialism nu e bun, deoarece descurajează investițiile și investitorii, care știm că fac economia să se miște și aduc bani atât pentru ei cât și la buget, de unde vin toate beneficiile comune pe care le avem într-o țară, dar nici prea mult capitalism nu e bun, dacă ajungem la exploatarea oamenilor, salarii care nu ajung nici pentru a plăti chiria și utilitățile și folosirea stupidă a tuturor resurselor planetei, în goana după profit.

Să fie libertarianismul soluția magică? Nu cred, dar cu siguranță e nevoie de un echilibru.

Voi pe unde vă vedeți, fani socialism sau liberalism?

Citește mai departeDevenim mai socialiști pe măsură ce îmbătrânim?

De ce mai mergeți pe litoralul românesc?

Mă uitam ieri la știrile despre cozile de kilometri întregi de la vămile spre bulgari și unguri, și mă gândeam că în continuare românii vor pleca afară pentru concedii în număr tot mai mare, în HoReCa locală mai e mult de lucru la calitatea serviciilor. Ironia este că acum nu e mai scump să mergi în afară în concediu, deoarece prețurile de pe litoralul românesc au tot crescut, și costul unui concediu poate fi similar.

Știm cu toții teoria, se merge în continuare pe litoralul românesc pentru turismul de weekend, se merge pentru că încă mai sunt români ce nu vorbesc engleza, se merge din comoditate. Totuși, singura dată când am fost la all-inclusive la frații bulgărești am fost la Albena, și e la doar o oră de Vama Veche, chelnerii vorbesc chiar și româna, deci dacă vrei condiții mai bune ca la noi se poate da o fugă acolo și peste weekend.

Eu nu am nici o problemă cu România, cred că avem multe destinații frumoase și la noi în țară, la prețuri corecte, deși sunt tot mai greu de găsit, dar pe litoralul românesc nu știu dacă m-aș mai duce, din proprie inițiativă. Ultima dată am fost prin 2013, și deja lucrurile se stricaseră.

De asta vă întreb și pe voi, dacă încă mai mergeți pe litoralul românesc în concediu, care sunt motivele?

Citește mai departeDe ce mai mergeți pe litoralul românesc?