Etichetă Romania

Pe ce se duc lunar banii românilor, în comparație cu americanii

Cred că unul din cei mai buni indicatori al nivelului de trai este modul în care își cheltuie oamenii obișnuiți banii lunar. E mult mai relevant decât datele despre situația șomajului, despre economie sau despre salariul mediu. Ca idee, când 42% din venituri se duc doar pe alimente nu îți rămân prea mulți bani pentru a visa la vacanțe sau o viață mai bună. E trist, dar pentru cei mai mulți români principala grijă asta e: Ce punem mâine pe masă?

Ultimele date despre cheltuielile românilor sunt dintr-un studiu publicat în septembrie 2011 și realizat de firma de consultanță A.T. Kearney în 11 ţări europene, printre care și România. Pe scurt, la o medie a veniturilor de 2.318 lei lunar, cheltuielile se împart astfel:

  • mâncare și băutură – 42% din total;
  • întreţinere şi utilităţi – 18,6%;
  • Taxe și alte contribuții – 16%;
  • alcool şi ţigări –  7,2%;
  •  transport – 5,8%;
  • sănătate – 4,8%;
  • comunicații – 4,6%;
  • îmbrăcăminte și încălțăminte – 3,9%;
  • mobilă, obiecte pentru casă – 3,8%;
  • investiții și economii – 0,4%;

E evident că majoritatea banilor se duc pe consum. Pentru a compara cheltuielile cu cele realizate de americani uitați-vă pe graficul de mai jos, găsit via Gabi:

Știu că nici americanii nu o duc extraordinar de bine în ultima perioadă, dar parcă nu își cheltuie jumătate din venituri doar pe mâncare, nu?

Citește mai departePe ce se duc lunar banii românilor, în comparație cu americanii

Reclame din alte vremuri: Aquafresh in 3 Culori

Anul cred că era 1991 când reclama asta făcea Aquafresh să se vândă mai bine ca pâinea caldă, coloana sonoră devenise un fel de șlagăr. Râdeți voi, râdeți, dar cred că a fost printre primele spoturi decente apărute în România după revoluție.

Parcă m-a apucat nostalgia după reclamele vechi. Vă mai amintiți și de alte reclame faine apărute pe la noi? Aruncați cu linkul, că nu mă supăr.

Citește mai departeReclame din alte vremuri: Aquafresh in 3 Culori

Parlamentarii români pe internet: 663 de emailuri trimise, 33 citite, 0 răspunsuri primite

Un amic îmi spunea mai demult că ar trebui să scriu ceva și despre marketingul politic în România, mai ales că e an electoral și vom avea parte din nou de campanii și încercări de campanii. Nu prea sunt pasionat de politică, dar voi urmări fenomenul, cu siguranță ne vom distra copios, aștept cu interes mai ales afișele electorale și sloganurile. Oricum, anul ăsta trebuie să ne așteptăm la o intensificare a activității politicienilor pe bloguri, Facebook, Twitter și email.

Între timp mi-a atras atenția infograficul de mai jos, care ne arată cât de activi sunt cei 463 de parlamentari români pe internet, în 2012:

  • 45,79% au blog sau site;
  • 109 parlamentari nu și-au actualizat pagina proprie în 2012 (încă);
  • 133 de parlamentari au blog;
  • 45 de parlamentari au cont de Twitter;
  • 113 parlamentari sunt pe Facebook;
Citește mai departeParlamentarii români pe internet: 663 de emailuri trimise, 33 citite, 0 răspunsuri primite

RIUF ajunge pe 22 martie la Iași. Aviz studenților dornici de studii în străinătate

Acum ceva timp un prieten îmi povestea că deja s-a interesat pentru fețita lui de o grădiniță unde poate să învețe germana, pentru la anul. Când l-am întrebat de ce germana, în condițiile în care toți învață engleza, a zis că tocmai de aia, vrea să îi asigure copilului un avantaj și vrea să o pregătească pentru ca atunci când va fi mare, să poată emigra mai ușor, dacă dorește.

Într-un fel mă gândesc că e trist, am ajuns să ne pregătim copiii încă de mici pentru a emigra în afară, dar pe de altă parte e logic să sperăm la ce e mai bun pentru ei, iar dacă viitorul nu pare roz în România, măcar să îi pregătim pentru un viitor roz în altă țară.

Am făcut paranteza asta pentru a explica de ce sunt bune studiile, atât în țară cât și în afară. Studiile îți oferă avantaje, îți oferă deschidere, îți oferă oportunități. De aia zic eu că dacă sunteți studenți și aveți treabă prin orasul Iasi pe 22 martie ar fi bine să treceți pe la RIUF, cel mai mare târg de universități, care va avea loc la Hotel Unirea între orele 10-18.

La târgul care a ajuns la a zecea ediție aveți ocazia să vă întâlniți cu reprezentanţii a 30 de universităţi internaţionale (Belgia, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Germania, Franța, Elveţia, Danemarca) şi din România (Univ. „Al. I. Cuza”, Univ. de Medicină și Farmacie, Univ. „Petre Andrei”). Veți putea discuta personal cu ei despre studiile în străinătate, cât costă ele, cum pot fi finanțate și ce oportunități ați avea după absolvire, iar dacă sunteți interesați puteți participa la workshop-urile dedicate. Bonus cică se organizează și tombole.

Mai multe detalii despre RIUF 2012 Iași găsiți pe www.riuf.ro. Dacă eu aș fi acum student m-aș duce la târg, fie și numai pentru a afla mai multe despre oportunitățile de studii.

Citește mai departeRIUF ajunge pe 22 martie la Iași. Aviz studenților dornici de studii în străinătate

Nu ratați promoția apă cu muștar cadou, numai la Carrefour

Recunosc că am văzut multe promoții ciudate la viața mea, dar totuși, de regulă se mergea pe promoții în care produsele puse la pachet aveau ceva legătură unul cu altul. Totuși, ce legătură are Muștarul de la Bunica cu apa minerală Poiana Negri chiar nu îmi dau seama. În fine, dacă vă tentează pachetul din poza de mai jos mergeți la Carrefour. Ar fi putut face o promoție la mici cu muștar bonus, măcar avea ceva sens pentru clienți.

Aștept cu interes noi promoții de succes, de exemplu cumperi un bax de bere și primești cadou un tirbușon pentru sticla de vin sau cumperi un bax de hârtie ignienică și primești bonus o bandă adezivă Scotch. Că la noi se poate.

Ce promoții ciudate ați mai văzut voi în ultimul timp?

Citește mai departeNu ratați promoția apă cu muștar cadou, numai la Carrefour

Blogger serios, caut agenție pentru o relație sinceră, de lungă durată

Mă uitam zilele trecute că s-au adunat de la diverse agenții vreo 4000 de lei pe care trebuie să îi încasez, pe diverse contracte, bani ce întârzie să vină. Înainte să săriți în sus că sunt o grămadă de bani și ce bine o duc bloggerii, trebuie să vă spun că sumele nu sunt recente, unele sunt de pe contracte care aveau termene de plată scadente anul trecut prin toamnă.

Unele agenții/clienți m-au căutat și mi-au spus că va mai dura puțin până vor vira banii, că au niște probleme, dar alții mă tot duc cu zăhărelul de luni întregi. Și aș înțelege asta dacă nu ar fi vorba de niște servicii pe care le-am prestat deja, pentru care agenția sau clientul a fost de acord să plătească la o dată specificată o sumă de bani.

Nu cred că este un blogger care merge și spune agenției sau clientului că vrea el plata la o dată anume. Nu, se stabilește o dată de comun acord, de regulă la 30, 45 sau chiar 60 de zile. Problema e ce te faci când vezi că alea 60 de zile au trecut de 3-4 ori și agenția ori clientul tot spune să mai aștepti?

Din fericire nu stau eu doar în banii ăștia, doar că mă deranjează foarte mult când cineva promite ceva și nu se ține de cuvânt. În plus, la fel ca și voi, și eu îmi fac planuri în funcție de banii pe care știu că trebuie să îi primesc. Mulți bani, puțini, sunt ai mei, sau cel puțin ar trebui să fie. Problema apare atunci când eu muncesc, livrez la timp, mi se spune că voi fi plătit, îmi fac planuri și după aia trebuie să renunț la planuri deoarece clientul nu plătește agenția sau agenția are o problemă cu fluxul de numerar.

Colaborez cu mai multe agenții, mai am clienți cu care lucrez direct pentru serviciile de marketing și pot vedea diferențele între unii și alții, clienți mari, clienți mici și agenții.

Partea surprinzătoare? De regulă, clienții mici sunt mai serioși decât clienții mari și plătesc la timp, indiferent că e vorba de contracte directe sau prin agenție. Cu cât e mai mare brandul, cu atât plătește mai greu. Normal că sunt și excepții, branduri mari și serioase, corecte cu furnizori, dar până acum niciodată nu am avut probleme cu clienții mici, ei mereu au plătit la timp, după contract. Toți banii pe care îi aștept sunt pentru campanii derulate pentru branduri mari.

Un prieten spunea că brandurile mari amână toți furnizorii, inclusiv agențiile, când vine vorba de plăți, tocmai pentru că știu că sunt într-o poziție bună, că pot negocia, că pot întinde coarda, vorba aia, e criză, nu îți convine nu mai lucrez cu tine. Alt amic spunea că sunt multe agenții care dau vina pe client, deși problema e la ei, nu știu să își gestioneze banii, intrările și ieșirile.

Totuși, eu cred că indiferent dacă discutăm de clientul final sau de agenție, în final e vorba de oameni, de încredere și de onorarea promisiunilor făcute.

Nu mă aștept să se întâmple miracole după articolul ăsta (deși nu m-aș supăra), dar vroiam să aflu și opinia voastră, celor care aveți tangență cu domeniul. Care credeți că sunt motivele pentru care se întârzie atât de mult plațile? Nici în 2009, când era miezul crizei, nu erau întârzieri ca în zilele astea.

Cine e de vină, clientul, agenția, bloggerul?

Citește mai departeBlogger serios, caut agenție pentru o relație sinceră, de lungă durată

Soluții pentru un sistem de învățământ mai bun

Săptămâna trecută citeam via Vali un articol despre sistemul de învățământ finlandez și motivele pentru care el chiar dă rezultate, în comparație cu sistemul american de învățământ. Finlandezii încurajează lucrul în echipă, studiul în spații deschise, descoperirea pasiunilor, notele și examenele fiind mai puțin importante, cel puțin în clasele primare copiii nu sunt stresați de note și calificative. Revenind în România, cu sistemul actual nu ne putem lăuda prea mult, nu?

În ultimii ani au fost atâtea schimbări de miniștri, atâtea reforme și modificări încât toți au ajuns să se îndoiască de sistemul românesc de învățământ: elevi, studenți, părinți și profesori. Adăugăm pe lângă schimbări salariile mici din învățământul preuniversitar și ajungem la un tablou în care majoritatea profesorilor nu mai predau din pasiune, nu mai insuflă copiilor dorința de a învăța, de a descoperi, ci o fac doar din obligație și necesitate, iar copii merg la școală doar pentru că sunt obligați de părinți.

Nu o ducem prea bine și nici nu se văd semne de îmbunătățire. Nici statul nu se implică prea mult în îmbunătățirea sistemului, în fond mulți dar proști și creduli sună mult mai bine pentru politicieni decât mulți și inteligenți, nu?

Prin clasa a VII-a mi-am dat seama prima dată că ceva e greșit la sistem. Când vezi unii profesori cum vin la ore fără nici un chef, când tu știi uneori mai multe informații decât ei despre un subiect, când ești obligat să înveți o grămadă de teorie inutilă, care știi că nu îți va folosi în viață, îți dai seama că ar trebui să fie și o altă soluție. După aceea eu am mers pe varianta de mijloc. Nu am fost un elev sau un student de nota 10, am fost preocupat să învăț cât mai multe despre materiile de care eram pasionat, mulțumindu-mă să iau note de trecere la restul obiectelor de studiu. În final pot spune că m-am descurcat onorabil.

Soluția? Ar trebui să fie un sistem de învățământ care să încurajeze descoperirea pasiunilor fiecăruia, școli unde accentul să se pună pe motivarea elevilor, pe colaborare, nu pe sperierea lor.

Un manifest excelent despre cum ar trebui să fie sistemul de învățământ ideal a fost lansat recent de Seth Godin – Stop Stealing Dreams. Cartea poate fi descărcată și citită gratuit, iar dacă sunteți cât de cât interesați de subiect ar trebui să fie o lectură plăcută. Normal, el discută mai mult despre sistemul de învățământ american, dar soluțiile oferite ar putea fi aplicate oriunde.

Revenind la învățământul românesc, cum vi se pare sistemul actual? Eu sigur nu sunt prea încântat de ziua când copilul meu va avea primul contact cu el.

Citește mai departeSoluții pentru un sistem de învățământ mai bun