Categorie Personal

Cum funcționează concursurile online

Nu așa cum ne-am aștepta cu toții, adică fie ca cel mai bun, deștept sau frumos să câștige. În concursurile online totul se bazează pe voturi, popularitate, iar, dacă astea nu au succes, pe sabotarea celor care se descurcă mai bine la primele 2. Acum vreo 4 zile sora mea mă sună și îmi zice că a fost la Skirt Bike Iași și că după plimbare s-a organizat un concurs cu poze pentru Cea mai chic biciclistă.

Era surprinsă că fotografia cu ea a ajuns în primele 11, nu se aștepta la asta. Am zis că e mișto, poate are șanse să câștige, am dat și eu Share pe Facebook. Fotografia a fost și pe placul altora, când vă scriu rândurile astea are 266 de voturi, nota 6.9 și a primit 147 de like-uri, în comparație cu restul fotografiilor care nu sar de 25 de like-uri. Fain, nu?

Totuși, azi dimineață îmi zice sora mea că aseară nota ei era mult mai mare, doar că de aseară până azi dimineață a primit vreo 100 de voturi toate cu 1 steluță. Asta e clar sabotare, ceilalți concurenți își îndeamnă prietenii să o voteze cu 1 steluță în loc de 10, tocmai pentru a o trage în jos.

Nu am nici o problemă cu voturile bazate pe popularitate, dar am o problemă când se practică sistemul votați-mă pe mine cu 10 și votați celelalte concurente cu 1. Nu mi se pare corect, chiar dacă toți îmi zic că așa se fac lucrurile online, ăsta e sistemul. Nu e corect.

Sora mea nu e interesată neapărat de premii, e doar supărată că are cea mai votată fotografie, cea mai like-uită, adică ar trebui să fie pe primul loc, dar e sabotată la voturi. Eu zic că nu se poate așa ceva, deci vreau să vă rog și pe voi să îi dați 10 stelute sub fotografia asta, pentru a îi arăta că online-ul poate funcționa așa cum trebuie!

Ce spuneți, o ajutați cu un vot?  A da, cică sora mea își face blog dacă iese pe primul loc, deci aveți o motivație în plus.

Citește mai departeCum funcționează concursurile online

Cum obții un buletin nou în România

Marți am mers la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Bacău, pentru a solicita un nou buletin, pe motiv de „am fost fraier și mi-am pierdut buletinul pe care îl schimbasem acum 9 luni”.

Știam că va fi aglomerat, dar când am ajuns acolo nu mi-a venit să cred ceea ce se întâmplă. Am ajuns pe la 7 și ceva, în condițiile în care programul de lucru începe la 8. În teorie serviciul de eliberare buletine din Bacău e modernizat pentru a mai reduce din aglomerație, ai un automat de unde mergi și îți scoți un număr de ordine, iar dacă știi că mai sunt mulți oameni în fața ta poți pleca și te întorci când se ajunge la tine, media fiind de 20 de persoane pe oră, 160 pe zi.

Ce credeți că au făcut românii? Au început să vină de la 3-4-5 dimineața și să stea la cozi pentru a prinde un număr de ordine cât mai mic, deoarece numerele de ordine pot fi luate de la 7 dimineața, iar mai mult de 160 pe zi nu se dau, asta e capacitatea maximă.

Azi dimineață, pe la 7 și ceva când am ajuns eu, erau deja 130 de persoane care stăteau la coadă pentru a lua numere de ordine. La 7 dimineața! Făcuseră o listă cu ordinea în care ajunseseră, iar gardianul striga de pe listă persoanele care pot intra pentru a lua numere de ordine. Abia după ce au luat numere de ordine cele 130 de persoane am putut intra și eu pentru a lua un număr de ordine, 140 mai exact. M-am întors pe la prânz și am mai pierdut vreo 2 ore așteptând să îmi vină rândul.

Nu știu ce e mai jenant, că oamenii vin de la 3 dimineața pentru a lua numere de ordine sau că statul ne forțează să ne îngrămădim ca oile atunci când avem nevoie de serviciile sale, pentru care oricum plătim? Și nu e o chestie de perioadă, de sezon, mereu e aglomerat la eliberări buletine, permise auto și pașapoarte. Mereu. Nu mai zic de faptul că nu se eliberează bonuri de ordine după-amiaza, deși din cele 160 de bonuri de ordine luate dimineața cel puțin 20 de persoane nu se prezintă.

Oricum ar fi, am descoperit o nouă culme: am ajuns să facem liste și să stăm la cozi cu noaptea în cap pentru a lua numere de ordine care ne permit să… stăm la alte cozi. Numai în România! Uneori am impresia că sunt în zona crepusculară.

Ați pățit și voi așa ceva?

Citește mai departeCum obții un buletin nou în România

Datele când trebuie să ne ajutați cu chestionarele din Siemens Race

Tot primesc mesaje pe Facebook de la prieteni care mă întreabă când ar trebui să fie cu ochii pe contul meu și al lui Andrei, ca să ne ajute cu răspunsurile la întrebări și implicit, să aibă mai multe șanse pentru a câștiga bicicleta. Sincer nu mă așteptam la așa de mult interes, nu mai zic de faptul că unii mi-au spus că nu sunt interesați de bicicletă, vor doar să ne ajute pe mine și Andrei ca să câștigăm

Nu am datele și orele exacte, că vorba aia, e un traseu de o săptămână prin țară, cu multe locuri de vizitat, pot surveni modificări, dar dacă totul merge conform planului ar trebui să fiți mai atenți ca de obicei la conturile noastre de Facebook în zilele de mai jos:

10 mai (joi), quiz-ul ar trebui să fie între 10:00 – 11:00;
11 mai (vineri), quiz-ul ar trebui să fie între 17:30 – 18:30;
14 mai (luni), quiz-ul ar trebui să fie între 13:30 – 16-30;
15 mai (marți), întrebările din chestionar ar trebui să apară între 11:00 – 12:00.

Urmăriți eticheta Siemens Race pentru toate articolele legate de competiție. Articolele scrise până acum: Particip la a doua ediție Siemens Race, Dăm o bicicletă celui mai activ fan care ne ajută în Siemens Race.

Citește mai departeDatele când trebuie să ne ajutați cu chestionarele din Siemens Race

Dăm o bicicletă celui mai activ fan care ne ajută în Siemens Race

Joia următoare pe vremea asta voi fi pe undeva prin țară, descoperind tehnologiile Siemens care ne îmbunătățesc viața, în Siemens Race. Când zic plecăm nu greșesc, pentru că suntem mai mulți bloggeri în competiția asta, 10 mai exact. Am scris deja despre conceptul din spatele Siemens Race, azi vreau doar să vă amintesc că vom avea nevoie de ajutorul vostru, al prietenilor și cititorilor, și nu îl cer gratuit, oferim o recompensă pentru asta.

Eu fac echipă cu Andrei Crivăț, iar scopul nostru este să câștigăm, desigur. Pentru a ne ajuta voi trebuie să fiți cu ochii pe conturile noastre de Facebook. Vom avea nevoie de răspunsuri rapide la câteva întrebări pe traseu, iar cel care va fi cel mai activ și ne va ajuta cel mai mult în Siemens Race va primi o super bicicletă –  Hervis Sports, model MTB X-Fact Extreme Comp.

Ideea e următoarea. Avem de parcurs peste 1500 de kilometri prin 13 orașe: București, Chitila, Craiova,  Govora, Câmpulung, Brașov, Târgu Secuiesc, Bacău, Iași, Vaslui, Galați, Ţăndărei, Constanța. În 4 dintre orașe, după ce vizităm soluțiile Siemens, vom primi un chestionar cu 5 întrebări, întrebări pe care le vom posta una câte una pe Facebook, ori pe contul meu ori pe al lui Andrei. După ce primim de la voi răspunsurile corecte la fiecare întrebare noi putem merge mai departe, cu alte cuvinte, voi ne puteți ajuta să câștigăm timp, să ne mișcăm mai repede pe traseu.

Pare complicat, dar am înțeles că întrebările sunt simple, iar răspunsurile sunt disponibile online, ori pe site-ul Siemens Romania – www.siemens.ro ori pe blogul Siemens – Hitechpedia.ro. Tot ce aveți de făcut este să fiți cu ochii pe conturile noastre, iar când apare o întrebare să ne lăsați răspunsurile după o scurtă căutare.

Ce spuneți, ne ajutați ca să vă dăm o bicicletă? Eu promit că voi reveni cu poze și informații interesante din locațiile vizitate.

Citește mai departeDăm o bicicletă celui mai activ fan care ne ajută în Siemens Race

Viața la 29 de ani

Când aveam în jur de 20 de ani trăiam cu impresia că cei care se apropie de 30 de ani sunt mult mai maturi, mai calmi, cu mai multă experiență de viață. Credeam că odată ce o persoană se apropie de schimbarea prefixului suferă brusc o schimbare, ceva care îi modifică modul în care vede viața. Prostii.

Exceptând partea cu experiența de viață nu cred că ne schimbăm chiar așa de mult în timp. Mă uit la mine acum, la 29 de ani, și văd același tânăr ce visa să cucerească lumea la 20 de ani. Diferența este că nu mai visez la lucruri absurde, am ajustat obiectivele la realitățile vieții, și mă mulțumesc cu lucruri realizabile, acum sau mai târziu. Nu mai sunt grăbit să ajung undeva, trăiesc viața bucată cu bucată. Drumul e la fel de important ca destinația, sau ceva de genul ăsta. Știți voi.

Sunt mulțumit. Știu cine sunt, de unde am plecat, unde vreau să ajung și cum trebuie să fac asta. Am o familie iubitoare, câțiva prieteni buni la care știu că pot apela oricând, mulți amici și multe oportunități obținute grație online-ului și cititori fideli care intră zilnic aici, pentru a vedea ce mai scriu

Piesele încep să se aranjeze la locul lor în puzzle. Cred că asta se întâmplă în jurul vârstei de 30 de ani, lucrurile încep să prindă contur, ne găsim locul nostru în trenul vieții.

În rest vă doresc să fiți iubiți! Dacă lucrurile merg conform planului când apare articolul ăsta pe blog eu ar trebui să fiu relaxat, cu o bere în mână, zâmbind offline.

Citește mai departeViața la 29 de ani

Un simplu CV nu mai e suficient

Primul job l-am obținut după ce am sunat la  numărul dintr-un anunț apărut în Evenimentul. Anul era 2004, online-ul nu era așa de dezvoltat, anunțurile din ziare încă făceau legea, mai ales pe vânzări. De al doilea job, prin 2006, am aflat de la una din cele mai bune profesoare avute în facultate, care m-a și recomandat pentru post. Am fost la câteva interviuri, m-am descurcat și am intrat în pâine, începând să lucrez în marketing la câteva luni după ce am terminat facultatea, pe același profil.

Al treilea job a fost la o agenție interactivă, unde am ajuns datorită colaborării cu ei de la jobul anterior. Al patrulea job, la un centru comercial, a fost obținut printr-o agenție de resurse umane, care m-a agățat și plasat. Ultimul loc de muncă, la o firmă de software, a fost obținut atât datorită unor recomandări venite din partea unor oameni pe care i-am cunoscut online cât și datorită blogului, că tot ziceam eu că e important să fii prezent online în ziua de azi.

Citește mai departeUn simplu CV nu mai e suficient