Categorie Personal

Cum am învățat eu să negociez cu clienții

Mă refer la prețurile pentru servicii, desigur.

Eu sunt genul de om caruia, dacă prețul unui serviciu sau produs i se pare corect, nu negociază. Exceptând bazarurile unde lucrurile se vând la suprapreț tocmai pentru a negocia, dacă cumpăr un produs sau apelez la un serviciu plătesc prețul cerut, atât timp cât nu îmi ridică semne de întrebare.

Citește mai departeCum am învățat eu să negociez cu clienții

Zâmbiți doar când e vineri?

Vinerea vedem multe statusuri de genul Zâmbește, bucură-te, e vineri! Pe Facebook, Twitter, messenger apar mesaje legate de această zi fabuloasă care anunță începutul de weekend. Deși nu neg faptul că mă bucur și eu când vine vinerea, cred că avem alte probleme mai importante care ar trebui să ne preocupe, dacă noi ne bucurăm așa de mult doar pentru că urmează 2 zile de weekend.

Citește mai departeZâmbiți doar când e vineri?

De ce 2 Mai și nu Vama Veche

Săptămâna asta din 2012 am petrecut-o pe plaja din 2 Mai. Probabil sunt tâmpit să bag bani în litoralul românesc 2 ani la rând, dar cât timp eu cred că primesc suficiente beneficii pentru cât plătesc cui îi pasă? Trebuie să mai facă cineva turism și în România, nu doar în Grecia sau Bulgaria, nu?

Am tras o fugă și în Vama Veche, părerea mea despre stațiune e aceeași ca în 2011. Totuși, am ales să ne petrecem majoritatea zilelor și nopților în 2 Mai pentru că în continuare:

  • Prețurile sunt mai mici, atât la cazare, cât și la mâncare sau băutură.
  • Ușor ușor Vama se umple de fițe, mai ales în weekend. Am văzut mai multe mașini de 50k euro în Vamă decât în 2 Mai, și asta nu mă deranjează, doar că și atitudinea oamenilor din jur parcă e alta, Vama se umple se impresii și oameni care nu sunt ceea ce pretind că sunt.
  • în 30 de minute de umblat prin Vamă mi s-au cerut de 5 ori țigări sau bani. Da, cerșetorii sunt inofensivi, dar parcă nu merg în concediu ca să aud milogeli, nu?
  • În 2 Mai știm locuri unde se mănâncă bine, adică la Dinamo și în Micul Golf, în Vamă nu am mâncat decât o shaworma acceptabilă, la 14 lei bucata. Poate nu am nimerit eu restaurantul potrivit sau poate sunt prea sărac pentru Vamă. Comparativ vorbind, cu 37 lei în 2 Mai mănânci 2 ciorbe delicioase, o salată de icre, plus băuturi pentru două persoane.
  • Deși plaja din Vama Veche are nisipul mai fin ca în 2 Mai și valurile sunt mai mari, nisipul e plin de mucuri de țigară și gunoaie, mai multe ca la 2 Mai, unde mai dai din loc în loc de alge, dar cam atât. Nu știu cum stă treaba cu civilizația, dar zic că poate fi evaluată și după gunoaiele lăsate de cei ce merg la plajă și iși baga picioarele și mucurile în nisip.
  • La 2 Mai e mai multă relaxare, liniște. Probabil îmbătrânesc. Sigur asta e.
Citește mai departeDe ce 2 Mai și nu Vama Veche

Fericirea e în lucrurile mici

Dacă nu mă credeți pe mine întrebați-o pe Diana, care a făcut ieri toată ziua trafic cu apă din mare până pe plajă, s-a aruncat în valuri, și e fericită. Cred că depinde și ce așteptări avem, dar de multe ori nu ne trebuie lucruri scumpe pentru a fi fericiți.

P.S: recunosc, am pus o poză cu fiică-mea pentru că sunt la mare și duc lipsă de inspirație :).

Citește mai departeFericirea e în lucrurile mici

Când specialiștii nu sunt specialiști

Ceva lejer azi, că tot e weekend. De vreo două luni de zile renovăm apartamentul unde stăm, de zici că ne-am apucat de construit o casă, nu de aranjat un apartament cu 3 camere. Așa e când începi cu un plan și tot modifici pe parcurs. Bun, ajungem la retușurile finale.

În apartament este montată o centrala Ariston care mergea bine mersi de vreo 8 ani, doar că după ce am terminat renovatul nu mai pornea. Firma care a montat-o a asigurat service-ul pentru ea pe toată perioada, aveau referințe bune, deci sunăm  ca să trimită pe cineva, să verifice centrala. Vine un tip cam tinerel, se uită vreo 20 de minute, face niște teste și emite verdictul: Da, placa electronică e defectă, e o piesă cam scumpă, vă costă 1000 de lei să o înlocuiți dar mai degrabă ar trebui să luați în considerare o centrală nouă, mai ales că asta e depășită  bla bla…

Eu deja mă uitam la el și mă gândeam dacă își bate joc de mine sau e serios. Să îi spui cuiva după 20 de minute că o piesă costă 1000 lei sau că ar trebui să investească în jur de 2500 lei într-0 centrală nouă nu mi se pare chiar ușor, eu aș mai fi făcut niște teste, dar na, el era specialistul.

Îi zic mersi, mă mai gândesc. A doua zi iau ziarul și caut o altă firmă care face inclusiv reparații de centrale termice. Sun, dau adresa, peste 2 ore vin 2 tipi mai în vârstă, cu multe echipamente după ei. După 1 oră de muncă îmi spun că sigur NU e placa electronică. După încă 2 ore pleacă după niște piese, dar spun că revin în 1 oră. După 1 oră revin, schimbă niște piese, mai curăță niște circuite din centrală și totul e ca nou, centrala funcționează impecabil.

Verdict final după ce au muncit cei doi o zi întreagă: centrala reparată, funcționează ca nouă – 400 lei. Ceilalți erau la furat.

Concluzia e simplă, să nu aveți încredere în nici un specialist, indiferent de recomandările pe care le are. Dacă ceva vi se pare suspect, dacă aveți o bănuială, dacă vi se cere prea mult pentru un serviciu mai cereți o opinie, mai întrebați o altă persoană cu experiență în domeniul respectiv. Unii au impresia că suntem dispuși să aruncăm cu bani pe geam doar pentru că așa ne zic ei.

Ghici ce firmă voi recomanda eu de acum când vine vorba de centrale termice și ce firmă voi critica? M-am săturat de specialiștii fără experiență. Voi nu?

Citește mai departeCând specialiștii nu sunt specialiști

Cea mai mare problemă a unui fotograf

Trecem peste problemele legate de filtre, obiective, aparat, accesorii, lumina cea mai bună pentru o fotografie etc. Cea mai mare problemă a unui fotograf este că el nu apare în fotografii. Fiind preocupat să îi pozeze pe alții, să tragă cadru după cadru, să obțină fotografii de efect, el uită că din când în când ar trebui să zâmbească și el către obiectiv.

Cam așa pățesc și eu. De fiecare dată când mergem într-o excursie în grup mă trezesc promovat automat ca fotograf al grupului. Asta nu e o problemă, în fond îmi place să fotografiez, doar că din când în când mai dau aparatul și altora, în speranța că voi avea și eu o fotografie decentă. De exemplu weekendul ce tocmai a trecut am făcut o ieșire la munte. Din cele 350 de fotografii făcute, 3 sunt cu mine, făcute de altcineva. Am încărcat pe blog cea mai bună dintre ele:

Înțelegeți ce zic acum?

Citește mai departeCea mai mare problemă a unui fotograf