M-a amuzat o întrebare pusă de un tânăr pe un grup de educație financiară, respectiv ce ar trebui să aleagă pentru a deveni antreprenor, o facultate în Elveția sau un job în vânzări ori marketing? Întrebarea era bună, dar m-a amuzat pentru că era scrisă la nivelul clasei a doua, agramat și cu dezacorduri gramaticale. Nu că aș fi eu grammar nazi, mai fac și eu greșeli, dar când vorbești de facultăți prin țări străine și antreprenoriat mi se pare că ar trebui să te poți exprima coerent și corect în public, măcar în limba ta nativă. Și chiar dacă nu pare, este o mare legătură între felul în care comunici public și felul în care faci afaceri. Poate că la nivelul Am o crâșmă de cartier nu e nevoie de studii pentru a te intitula antreprenor, dar dacă vrei să faci afaceri la nivel înalt vei constata că ai nevoie de educație, trebuie să știi să te exprimi, să comunici, să te prezinți, să respecți niște reguli. Rar am văzut oameni cu 2 clase stând la masă cu miliardari, viața reală nu e ca în filme. Și de aici începe distracția, am văzut multe comentarii acolo ce mergeau pe ideea că nu ai nevoie de facultate pentru a deveni antreprenor, e mai bine să lucrezi pentru a acumula experiență, antreprenorii pe care îi știu eu nu au școală și alte asemenea.