Dacă tot mi-a crescut valoarea cu încă un an, mi-am amintit că uneori mai apare prin discuții ideea asta, că m-am schimbat. Nu mai sunt cum eram acum câțiva ani, la fel de naiv, credul, mereu pe pozitiv. Unii zic că sunt mai acid, sarcastic, orientat mai mult spre rezultate, nu spre discuții de dragul de a discuta.
Faza e că m-am schimbat, am devenit mai realist, mai pragmatic, tocmai pentru că am realizat că timpul trece și nu avem timp pentru drame, prieteni toxici, clienți sau colaboratori care ne trag în jos, nu avem timp să alergăm după aparențe. Eu m-am schimbat pentru că a trebuit să fac asta, dar nu înțeleg de ce mulți continuă să facă aceleași lucruri, să evite schimbarea, să se complacă cu o viață de care nu sunt mulțumiți.
Suntem suma oamenilor cu care interacționăm, a experiențelor prin care trecem. Totuși, în același timp suntem și ceea ce citim, ceea ce facem zi de zi, ceea ce ne propunem să fim, dacă ne punem ceva în cap și tragem tare pentru a ajunge acolo.
De obicei când cineva îți reproșează că te-ai schimbat o face tocmai pentru că îl forțezi și pe el să se uite în oglindă, să se analizeze. Și e în firea noastră să urâm schimbarea, să ne dorim ca lucrurile să rămână la fel, călduțe, chiar dacă ar putea fi mai bine, dacă ne asumăm riscuri.
Nu mi-a mai plăcut să lucrez pentru alții, deci m-am schimbat, mi-am schimbat mentalitatea, am acumulat experiență, am învățat despre antreprenoriat, vânzări, și am început să lucrez pentru mine și clienții de la agenție.
Nu mi-a mai plăcut să fiu luat de fraier, să muncesc prea mult pentru prea puțin, așa că am învățat să îmi calculez mai bine timpul, să îmi apreciez mai bine valoarea și să cer să fiu plătit atât cât consider eu că merit, nu cât spune piața că merge. Sigur, unii vor zice că am uitat de unde am plecat, dar de fapt doar am descoperit unde vreau să ajung.
Nu mi-a plăcut să îmi fac mereu griji pentru ziua de mâine, să trăiesc de la salariu la salariu, așa că am început să învăț ce e cu diversificarea veniturilor, educația financiară, tipuri de investiții, acțiuni, obligațiuni, ETF-uri și alte nebunii. Încă nu am ajuns unde trebuie, dar sunt mult mai bine decât acum 5 ani, iar față de acum 10 ani parcă am o altă viață.
Nu ne place schimbarea pentru că ne forțează să ieșim din zona de confort, să ne uităm în oglindă, să ne analizăm defectele și să admitem că avem de lucrat cu noi. În același timp schimbarea e bună, pentru că ne ajută să evoluăm.
Întrebarea nu e dacă m-am schimbat eu sau nu, asta contează pentru mine și cei din jur, și eu sunt doar un grăunte de nisip. Întrebarea e dacă voi sunteți mulțumiți de cine sunteți, ce faceți și unde sunteți acum. Iar dacă nu sunteți, de ce nu schimbați ceva?
