De felul meu îmi mai ajut prietenii și cunoștințele cu chestiile la care sunt bun, dacă timpul îmi permite și nu îmi ia mult timp să îi ajut. Totuși, sunt unii care exagerează, care îți cer favoruri iar și iar, și la un moment dat ajung să le cer și bani, pentru că mulțumirile nu țin de foame, nici nu îmi plătesc facturile. Ce se întâmplă după?
Am fost surprins din discuțiile cu mai mulți prieteni despre monitorizarea veniturilor și cheltuielilor personale să aflu că eu sunt un pic maniac, în sensul că știu exact pe ce ne-am cheltuit banii lunar și câți bani ne-au intrat în casă, cât am economisit, din astea.
Am mulți prieteni care nu fac asta, și la nivelul populației cred că procentul e și el mare, majoritatea românilor își trag semne de întrebare doar când sunt pe minus. Asta explică probabil și de ce doar 15% dintre români au economii.
Și după aia mulți se întreabă de ce nu au bani să treacă strada…
Materialismul nu e bun, spune ea postând o poză de pe iPhone-ul ei 6 proaspăt cumpărat de iubi. Poți fi fericit și într-o cameră de cămin, zice el de pe marginea piscinei. Banii nu aduc fericirea, scrie ea pe Facebook în timp ce mai stă 6 ore peste program ca să plătească rata la Q7.
Din când în când reapare curentul ăsta online, moda de a condamna materialismul, de a spune că e greșit să aruncăm banii pe mașini scumpe, smartphone-uri premium sau ceasuri de firmă. Cică mulți fac asta, cumpără lucruri scumpe, doar pentru a îi impresiona pe cei din jur, nu pentru că au nevoie neapărat de ele. Ne luăm după aparențe și nu mai privim în sufletul oamenilor, alergăm după poftele trupului și ne pierdem spiritul. (Profundă asta, nu?)
Eu de felul meu sunt mai amabil, și nu îmi place să iau oamenilor bani doar pe discuții, când vine vorba de site-uri, promovare online, discuții despre strategii de marketing. Mă întâlnesc cu un client potențial care are nevoie de site sau promovare, discutăm să vedem la ce nivel este, unde vrea să ajungă, dacă putem să îl ajutăm noi și dacă ceea ce vrea e realizabil și îi fac o ofertă concretă, facem asta și asta, te costă atât. Și poate greșesc.
Mi-am amintit că recent citeam un articol despre câștigătorii de la loto din România, cum toți au dat-o în bară, au cheltuit sumele imense câștigate, ba chiar au ajuns mai rău ca înainte, cu familii destrămate, plini de datorii și căutați de creditori. Cauzele sunt două zic eu.
Prima e lipsa educației financiare, faptul că noi ca nație nu avem cultura banilor, suntem obișnuiți să trăim de pe o zi pe alta, iar dacă avem bani mai mulți să îi cheltuim rapid. Nu știm să economisim, să investim, și nici nu vrem să învățăm.
Mă uitam în comentariile articolului scris de Vali despre cumpărarea unei saltele de 4100 lei la faptul că majoritatea se legau de preț, mult prea mare pentru o saltea. Și nu pot să nu le dau dreptate, și pentru mine pragul psihologic pentru o saltea de pat e undeva pe la 2000 de lei. Depinde și de venituri, evident, într-un fel gândești la un salariu de 300 de euro, altfel la 3000.
Pe de altă parte, dacă gândești la rece cât de mult contează să ai un somn bun, faptul că petreci minim 8 ore pe zi în pat, 365 de zile pe an, faptul că un somn bun contează enorm pentru productivitate și că vei folosi salteaua respectivă cel puțin 4-5 ani, 4000 de lei ar trebui să fie un fleac, nu?
Sper sincer că nu ați ajuns aici cu speranța că eu vă pot învăța cum să deveniți bogați. Totuși, putem discuta puțin pe subiect. 🙂
Prin State sunt o mulțime de cursuri, workshop-uri, cărți pe tema asta, și unii au făcut bani frumoși pretinzând că îi pot învăța pe alții cum să se îmbogățească. Da, vorbesc de workshop-urile de genul I Will Teach You To Be Rich, cursuri online (sau offline uneori), cărțile alea cu tips and tricks despre care autorii zic că îți vor schimba viața.