Suntem tineri, muncim, ne distram, ne traim anii cei mai buni din viata acum si avem sentimentul ca suntem indestructibili! Suntem obisnuiti sa vedem batrani bolnavi, batrani care se duc dintre noi dupa ce au trait zeci si zeci de ani, au adunat mii de amintiri.

Nu ne place sa ne gandim ca si noi vom ajunge asa candva, batrani, bolnavi. Si ne traim viata, si credem ca va fi mereu asa cum e acum. Uneori avem senzatia ca suntem zei, ca putem realiza tot ceea ce ne propunem, ca nimeni nu ne poate atinge, ca vom schimba lumea, ca noi suntem cei mai  buni. Carpe diem, spuneau romanii. Traieste clipa. Valurile tineretii, ar spune cei mai batrani.

Mie nu mi se va intampla niciodata nimic! Voi trai vesnic! Nu ma voi imbolnavi niciodata! Pe naiba.Cati nu gandim asa?…. Cum ar fi sa va treziti deodata doborati la pamant , cu aripile frante, cu trupul bolnav si cu sperantele in viitor distruse?

Iar sistemul medical romanesc, cel care face asa de multe pentru noi cand suntem bolnavi….

Aici incepe cu adevarat postul. Ce e mai sus au fost doar gandurile mele, cand am primit rugamintea de a publica si eu povestea lui Razvan, primita de la Marius. Probabil sunt si gandurile voastre.

Inceput. „Relatia lor a inceput acum 5 ani; anul trecut si-au luat un apartament, anul acesta s-au casatorit. Parea ca nimic nu le sta in cale pentru a incepe o viata frumoasa impreuna, pentru a-si cladi o familie fericita bazata pe enorma dragoste ce ii leaga.

Insa pe data de 28.12.2008 un groaznic eveniment le-a spulberat toata fericirea: in timp ce dormea, Razvan ( 31 ani ) a fost cuprins de convulsii si si-a pierdut cunostinta. Raluca a chemat SMURD care a venit in 15 min si exact cand au ajuns, lui Razvan i s-a oprit respiratia. Au fost nevoie de 40 minute de resuscitare, cu 6 injectii de adrenalina in inima, timp in care creierul s-a aflat in hipoxie ( slaba oxigenare ). Razvan a intrat in coma profunda – coma 3 pe scala Glasgow ( scala Glasgow noteaza de la 3 la 15, in care sub 3 nu exista decat moarte clinica iar 15 inseamna starea unui om normal ).

Razvan a fost transportat la Spitalul de urgenta – terapie intensiva Cluj. In urma analizelor RMN ( atasate ) Razvan a fost diagnosticat cu Encefalopatie Hipoxo-ischemica, avand leziuni pe creier ( ca urmare a hipoxiei ) la nucleii bazalici si in cortexul parietal. Sansele pe care le-au dat toti doctorii au fost minime in ceea ce priveste recuperarea lui si au spus ca pana nu iese din starea de coma nu se poate face o estimare realista a afectelor hipoxiei asupra creierului si asupra recuperarii ulterioare.

In data de 16.01.09 Razvan a fost transportat in stare de coma cu elicopter SMURD la Bucuresti, la Spitalul Municipal, sectia de terapie intensiva. Aici s-au primit aceleasi pesimiste sanse.

In data de 19.01 Razvan s-a trezit din coma, in sensul ca a deschis ochii si in urma testelor ce i s-au facut e fost reevaluat pe scala 8 Glasgow. A fost o imensa bucurie pentru toti mai ales ca stiam toti ca cu cat va sta mai mult in coma cu atat inseamna ca e afectat mai mult creierul ( ne-a fost teama sa nu stea cateva luni in coma pentru ca doctorii au spus ca coma poate dura de la cateva saptamani la cateva luni ). Incepand cu week endul 31.01 si pana in 2.02 cand s-a confirmat totul si de catre doctori, Razvan a inceput sa dea alte semne: a miscat capul, urmareste cu privirea si focuseaza, a miscat putin o mana si un picior. Aceasta zi a fost ziua in care pentru prima data doctorii ( care au facut consiliu pe 2.02 ) au fost optimisti si au dat sanse foarte optimiste de recuperare.

Tot in data de 2.02 cazul nostru a fost acceptat de clinica LMU ( Klinikum der Universitat Munchen ) unde Razvan va sta in terapie intensiva neurologica si apoi la recuperare. Este o sansa extraordinara data lui Razvan date fiind conditiile si posibilitatile de acolo si pe care nu le regasim in tara noastra.

In timpul comei si pana in prezent, Razvan a dezvoltat si o serie de complicatii: edem cerebral de la resuscitare, o infectie urinara, o infectie la ureche, tromboflebita la mana si cea mai grava: o infectie pulmonara care nu cedeaza de 2 saptamani. Cu toate aceste complicatii ( dar cu speranta in suflet ca aparatura, cunostintele profesionale si dotarile din strainatate, cumulate cu faptul ca Razvan incepe sa dea semne fizice ) Razvan va fi transportat pe data de 4.02.09 in Munchen la clinica LMU la terapie intensiva.

Estimarea costurilor necesare in Munchen este de aprox. 100.000 eur ( spitalizare la terapie intensiva + internare ulterioara in sectia de recuperare intensiva ).

Pe aceasta cale apelez la voi sa ne ajutati cu orice suma si sa intrebati in jurul vostru pe oricine ar fi dispus sa se implice in aceasta cauza umanitara.

Avem deschis un cont de card in RON:

IBAN: RO49BRDE445SV31646394450;

Banca: BRD

Titular cont: Raluca Cristurean ( e numele de fata al Ralucai Zainescu ).” Povestea continua…depinde si de voi.

Nu voi spune si eu clasicul..DA MAI DEPARTE. Nu va voi ruga sa scrieti despre ei pe bloguri, sa spamati listele de messenger cu postul asta, sa stresati lumea din jur.

Insa, daca v-ati simtit si voi asa cum m-am simtit eu, daca ce am scris la inceput e valabil si in cazul vostru, daca puteti face un gest care l-ar apropia pe Razvan macar cu 1 pas de vindecare, LUATI ATITUDINE. Va multumesc.