Eu am zis încă de la anunțarea impozitului pe bacșiș că nu va dura mai mult de o lună până când îl vor scoate. Și nu au trecut nici măcar 2 săptămâni și gata, l-au scos.
Ne spune chiar ANCOM. În 2014 erau 16 milioane de conexiuni la internet, dintre care 12 milioane erau la internetul mobil, 4 milioane prin cablu, cu o rată de penetrare de 60,2%.
Mie mi pare interesant că traficul mediu realizat de utilizatori este de 76,1 GB, cred că se face destul de mult streaming și download de materiale educaționale. 🙂 Desigur, dacă ar apare și media de trafic lunară la conexiunile mobile, ea probabil ar fi de ordinul sutelor de MB, internetul mobil este în continuare scump comparat cu cel prin cablu.
Nu am fost un fan al proiectului Palas din Iași, credeam că va strica mult centrul orașului, totul devenind prea comercial. Totuși, trebuie să recunosc că parcul de la Palas i-a ajutat să își mai spele din păcate, e un loc frumos unde te poți plimba în centrul orașului, și sunt sigur că dacă nu apărea proiectul parcul ar fi fost în paragină, cum era până acum câțiva ani.
În perioada asta, când joburile bune apar foarte rar, puțini se gândesc la schimbatul joburilor, ba chiar pentru unii pare o crimă să spere la ceva mai bun, majoritatea românilor merg pe ideea de Lasă că merge și așa. Și totuși, ținem cu dinții de un job doar pentru că avem un birou unde să mergem și primim niște bani la final de lună?
Dacă ajungeți prin zona Bicazului în Neamț trebuie neapărat să vă opriți seara aproape de pensiunea Lostrița, în satul Buhalnița, comuna Hangu, pentru a vedea soarele cum apune peste lac.
Eu nu îi înțeleg pe cei nostalgici după comunism. Știu că sunt oameni care au trăit bine pe vremea aceea datorită funcțiilor pe care le aveau, oameni pe care tranzacția la capitalism i-a dat peste cap, i-a pus la colț, și au rămas doar cu regretul zilelor bune (pentru ei). Dar pentru 99,99% din populație comunismul a fost rău, și chiar dacă eram copil pe vremea aia îmi amintesc de lipsurile din țară, de lipsa de libertate, de opțiuni.
Într-o perioadă era o mișcare puternică în rândul tinerilor, un concurs de genul cine se uită cel mai puțin la televizor. Acum nu se mai discută prea mult despre asta, mai ales datorită faptului că mulți tineri și adolescenți au renunțat complet la televizor în România. Nu, asta nu înseamnă că nu mai consumă televiziune, entertaiment, doar că nu consumă ceea ce oferă televiziunile românești, se informează de pe internet, se uită la seriale străine, fac streaming.
Și cine îi poate condamna, când calitatea emisiunilor de la noi e jenantă (99%), iar majoritatea televiziunilor difuzează filme de acum 15 ani, cu pauze publicitare de 10 minute la fiecare 20 de minute de film? Nu mă credeți? Întrebați un adolescent de 15-16 ani când s-a uitat ultima dată la un film difuzat de o televiziune românească.
Și apropo de televiziunile românești, sunt foarte puternice cele 2 grafice publicate azi de Moise despre profilul telespectatorului român.
Televiziuni de știri
La orele de vârf vârsta medie a telespectatorilor români este între 51 și 56 de ani. Tinerii nu se uită la știri, poate și pentru că nu prea vezi știri, ci știri fabricate.
Televiziuni generaliste
La orele de vârf cei mai tineri telespectatori au de la 42 de ani în sus.
Știți cine lipsește din graficele acestea? Tinerii, cei cu vârsta până în 40 de ani, adolescenții. Nu aș vrea să fiu în pielea unui manager de marketing pentru produse destinate adolescenților sau tinerilor (cosmetice, haine, credite pentru prima casă) care trebuie să explice șefilor de ce bagă ei bani buni pentru reclame în prime time la care se uită doar persoanele în vârstă. Sau poate știu ei mai bine.
Da șefu, știm că am promovat noul șampon cu sclipici pentru adolescente ușor de prostit în emisiunea lui Măruță, dar ce să facem, trebuia să aruncăm și noi banii pe TV, nu?
Nu mă înțelegeți greșit, puterea de cumpărare o au în continuare cei peste 40 de ani, televiziunea are în continuare influență prin reclame, dar trebuie să fii atent ce promovezi, prin ce canal și mai ales, cu ce costuri.