De fiecare dată când dau peste un articol de pe bloguri unde este menționat un brand sau mă uit la un clip video unde vloggerul menționează o companie sigur va apare prin comentarii câte unul care spune că aia e reclamă plătită, el nu va mai intra pe blog, nu îl va mai urmări pe vlogger, este dezamăgit, influencerul și-a vândut sufletul diavolului și așa mai departe. Și dilema mea este: oare cititorul respectiv a plătit vreodată pentru conținutul produs de cineva?
Majoritatea celor care critică articolele plătite de pe bloguri sau mențiunile unor branduri în clipurile video produse de noua generație de vloggeri nu au plătit în viața lor pentru a avea acces la informație, la conținut de calitate.
Nu au abonament la Netflix sau ziare online ori offline, nu prea cumpără cărți, filmele de pe net e normal să fie moca la download că doar plătesc abonament la internet deja, și cu toate astea ei critică, deși cred că niciul nu s-a gândit vreodată că pentru a crea conținut, a scrie articole, a face poze faine sau clipuri video ai nevoie de ceva investiții în echipamente, de mult timp, nu ajunge un laptop la 800 de lei și o săpunieră, plus 5 minute pe zi pentru a crea conținutul.
Mi se pare normal să critici în momentul în care plătești pentru un serviciu. Dar atunci când tu intri zilnic în browser și primești articole de calitate sau te uiți la clipuri faine, nu e corect să accepți și faptul că bloggerul sau vloggerul trebuie să câștige bani cumva? Dacă nu de la tine, atunci din altă parte?
Eu am noroc, nu depind de blog, agenția este focusul principal, dacă mai vin și bani de aici sunt bonus, blogul e folosit mai ales ca o carte de vizită și pentru a atrage clienți, pentru a rămâne la curent cu noutățile din domeniu. Totuși, sunt mulți bloggeri fulltime și la noi, să nu mai spun de tinerii care se ridică puternic din crearea de conținut video.
Nu suntem dispuși să plătim pentru a ne uita la clipuri video de calitate sau a citi articole bune, am înțeles asta.
Care e problema cu reclamele plătite din blogging și vlogging, cât timp se menționează în text sau în clip că e vorba de o colaborare cu un brand?
Problema e simpla. Oamenii prost educati sunt invidiosi pentru ca ala cu reclama face bani si ei nu. Dar n-au curajul sa recunoasca faptul ca ei sunt de fapt incapabili asa ca se dedau la copilarisme dinastea.
Capra vecinului. 🙂
UNII oameni behaie la absolut orice. Si daca nu ai avea reclama plătită sa spunem, tot ar gasi de ce sa se lege. Frustrare, plictiseala…Nu stiu cum sa o numesc.
Ideea e ca lumea e invidioasa. Sa zicem ca esti un blogger care este citit de 1000 de oameni pe zi, ok? Vin mai multe agentii la tine, colaborezi cu ele, ies banii. Asta e singura ta sursa de venit si e super ok ca iti castigi astfel traiul.
In momentul in care publici reclame, lumea o sa vina si o sa te critice pentru ca “o faci pentru bani”. Asta in conditiile in care nu ai incercat sa maschezi niciodata lucrul ca scrii din placere, insa nu eviti colaborarile pentru ca iti aduc venitul de care ai nevoie.
Si aici se pune problema ca acei tampitei care zic ca nu mai vor reveni pe blog, ca pugi sula, ca ma-ta-i curva, asta pentru ca tie iti ies banii, ei bine, acestia nu se gandesc nicio secunda la faptul ca tu iti dedici mult timp atunci cand scrii, validezi comentarii, raspunzi la comentarii, cauti o imagine pentru articol, te documentezi pe un anumit subiect pe care vrei sa il abordezi intr-un vlog, te gandesti la ce sa scrii si asa mai departe. Sa nu mai zic nici de faptul ca tu, ca blogger, pe langa timpul dedicat, ai investit si bani in domeniu, gazduire, teme, cat si in reclame. Astfel de comentatori sunt doar frustrati ca tie iti ies banii, ca iti merge bine, insa nu se gandesc ca atunci cand tu te strofocai cu blogul, ei o ardeau hipstereste pe facebook. Si se mai mira de ce viata lor e de cacat si a ta nu.
Păi tocmai, că se gândesc, doar că banii nu apar după 6 luni.
Asta asa e, rezultatele vizibile apar dupa 1-2 ani. Si asta doar daca nu o arzi cu “scriu cand am chef, de doua ori pe luna”.
La mine au fost cam 3.
Iti spun de ce eram eu dezamagita (cand nu scriam advertoriale, dar “ma prindeam” care erau alea la unii bloggeri): nu ma deranja faptul ca omul este platit pentru asta, ci pentru ca nu pot avea incredere intr-un produs despre care cineva scrie de bine pentru bani. Observi ca folosesc prezentul in exprimare. Nici acum nu am incredere in produsele despre care se scrie – pe bani – numai de bine. Insa in ziua de azi am mai vazut si advertoriale in care sunt prezentate si dezavantajele unui produs. Si asta ma bucura. Ca daca e ceva ce am nevoie, cumpar, dar ma simt mai respectata ca si cumparator cand stiu dinainte la ce sa ma astept, si nu trebuie sa ghicesc cam ce ar fi in neregula cu produsul. Chiar daca presupun ca exista si bile negre, parca tot ma simt ca ultima fraiera cand iau ceva si am auzit/citit doar despre partea frumoasa a acelui produs. Prefer sa fiu avertizata despre neajunsuri, ca nu toate sunt de neacceptat, plus ca as avea mai multa incredere in omul/firma care e corect-a pana la capat.
Și asta mi se pare normal, să prezinți toate aspectele, sau dacă nu cunoști bine produsul și serviciul, să informezi audiența, nu să îl ridici în slăvi până la cer că e cel mai cel…