Când brandurile își uită scopul

Mergând pe fenta cu milenialii care sunt tot mai preocupați de mediu, societate și cumpără mai multe produse bio, eco, cu atitudine, tot mai multe branduri au încercat în ultimii ani să vină cu tot felul de campanii ce încearcă să rezolve diverse probleme din societate, deși uneori mișcarea s-a întors împotriva lor, cum a pățit Gillete cu #Metoo, de exemplu.

Eu înțeleg punctul ăsta de plecare, pentru imagine dă bine să arăți că brandului tău îi pasă de ce se întâmplă în jur. Practic nu prea, că marketingul ar trebui să se ocupe de creșterea companiei, încurajarea oamenilor să cumpere produsele brandului, comunicarea eficientă pe diverse medii. Nici un brand nu va asigura pacea mondială.

Și mai sunt două mici probleme, marketerii se adresează mai ales tinerilor, deși puterea de cumpărare e mai mare în rândul celor ce au peste 50 de ani, iar tinerilor nu le pasă chiar așa de mult.

Știu, toți ne arătăm îngrijorați pe Facebook de focurile din Australia, încălzirea globală, vrem egalitate între femei și bărbați, știm că ar fi bine să reciclăm mai mult, să donăm pentru copiii din Africa, dar hei, tocmai a început primul sezon din Messiah pe Netflix, agențiile dau drumul ofertelor all inclusive pentru vacanțele de la vară, și prețul benzinei a scăzut un pic, deci ar merge o ieșire la munte în weekend.

Ce vreau eu să zic este că majoritatea suntem cam ipocriți, ne pasă, dar nu suficient de mult încât să facem ceva concret, și brandurile care merg pe fenta asta, bagă numai campanii sociale, în loc să se ocupe de încurajarea clienților să le cumpere produsele, vor descoperi același lucru:

Uite, am făcut campania asta super cool pentru a încuraja oamenii să fie mai buni de Crăciun, a prins, avem mii de share-uri, dar vânzările ne-au scăzut.  De ce? Pentru că ceilalți au pus cu 5% mai multă nucă în cozonac și au promovat asta.

Bonus, un desen frumos pe tema asta de la Tom Fishburne: