Supereroii de acasa

Tati, eu pot zbura ca păsările! Asta mi-a spus într-o seară fiică-mea, în timp ce sărea de zor pe canapea, dând din mâini repede. Dar nu-ți arăt cum. E secretul meu! a continuat apoi cu aceeași seriozitate copilărească.

Încă nu știu dacă s-o cred sau s-o contrazic. Dacă are dreptate? Poate realitatea ei bate imaginația mea.

Dacă îmi spunea cineva acum câțiva ani cât de mult ne vor schimba viața copiii nu îl credeam. Realitatea e că nicio carte și nicio discuție nu te poate pregăti pentru schimbările ce vor urma. Și asta e un lucru bun, pentru că experiența creșterii unui copil nu poate fi înțeleasă din cărți, discuții sau filme, ci trebuie trăită. Cine are copii știe despre ce vorbesc.

Cea mare, Diana, se apropie de 3 ani și e foarte energică, mai mult decât majoritatea copiilor de seama ei. Mereu aleargă și are ceva de făcut, de descoperit, testat, analizat și experimentat. Amalia, cea mică, se antrenează intens pentru cea mai mare schimbare din viața ei, primii pași făcuți singură.

Probabil cea mai mare surpriză legată de copii e faptul că eu am ajuns să învăt de la ei mai multe lucruri decât învață ei de la mine. Credeam că eu voi fi supereroul lor, dar de fapt ele sunt supereroinele mele. Vedeți voi, noi adulții avem impresia că le cunoaștem pe toate, că știm cel mai bine cum trebuie făcute lucrurile, și încercăm să ne învățăm odraslele, să le imprimăm și lor ideile pe care le avem noi despre viață.

Numai că multe dintre ideile noastre sunt greșite. Poate că noi avem mai multă experiență de viață, dar sigur nu știm să ne bucurăm de lucrurile simple cum o fac copiii noștri. Copiii pot realiza lucruri fantastice, se bucură din orice lucru banal pentru noi, iar pentru ei limitele încă nu există. E o vârsta magică când totul este posibil. Copiii trăiesc într-o lume fantastică, unde realitatea de zi cu zi se îmbină cu poveștile cu supereroi. Copiii se cred supereroi, în stare să facă orice. Si n-ai cum sa-i contrazici. Copiii nu se tem, pentru că nu au de ce să se teamă. Și copiii zâmbesc mai mult.

Avem cu toții de învățat multe chestii faine de la copii, mai ales să zâmbim mai mult, să ne temem mai puțin și să avem mai multă încredere în noi.

Aveți și voi un copil acasă? Și al vostru se crede supererou? Ce superputeri pretinde că are? Unii sunt mai comunicativi și povestesc cu seriozitate ce cred ei că pot face întorcând lumea cu susul în jos. Alții sunt discreti și nu spun o vorbă de față cu adulții ca să nu se desconspire. Poate că supereroii s-au schimbat de când eram noi mici, dar misiunea lor a rămas aceeași, ne inspiră, motivându-ne să devenim mai buni și să îi ajutăm pe cei din jur. Cam așa cum fac copiii noștri cu noi. Ne salvează în fiecare zi din viața noastră aglomerată.

Deh, traiesc cei mai frumoși ani. Anii lui „a fost o dată ca nicio altă dată”, de pe urma cărora rămân cu cele mai frumoase amintiri. Și m-am hotărât să-i cânt în strună micuței și să îi fac amintirile și mai memorabile. O s-o înscriu în promoția Kinder Chocolate! Să câștige recunoașterea pe care o merită orice supererou. Să aibă de ce se amuza când va fi de vârsta mea și se va uita la un spot TV în care a fost întruchipată în rolul supereroului care se pretinde a fi acum. Sau personaj de carte de povești în care ea salvează situația. Nu spun cât i-ar placea chiar și acum să schimb placuța de pe ușa de la intrare cu una care anunță că la mine în casa locuiește „Diana cu aripi întinse până la nori”.

Da o s-o înscriu în promoția cu premii constând în amintiri fabuloase din copilarie. Uitați aici www.SupereroiDeCiocolata.ro, ca să înțelegeți despre ce vorbesc.

Diana a mea vrea să zboare și să facă multe alte lucruri grozave pe care noi adulții le credem imposibile. Eu nu îi spun nu, o las să încerce, să își descopere singură limitele. Între timp trimit codurile de pe ambalajele de promotie Kinder Chocolate, poate câștigă. Și dacă nu, eu oricum o să-i recunosc statutul de supereroină a vieții mele.