Etichetă studiu

Studiul GAP despre starea industriei de PR în 2012 – social media e pe val

În State 620 de respondenți din agenții, companii și instituții ale statului au participat la a șaptea ediție a studiului GAP despre starea industriei de PR.

Câteva dintre concluzii:

  • Bugetele alocate PR-ului au crescut, în comparație cu bugetele alocate cu 2 ani în urmă;
  • 60% dintre respondenți spun că departamentul de PR raportează directorilor, fără intermediari;
  • 70% dintre respondenți confirmă că departamentele de PR/comunicare sunt responsabile pentru monitorizarea și comunicarea folosind social media;
  • Cele mai folosite tool-uri de social media: rețelele sociale (Facebook – 63%), microbloggingul (Twitter – 53%), optimizarea pentru motoarele de căutare (52%), realizarea și distribuirea de clipuri video;
  • Lumile virtuale gen SecondLife și site-urile gen Wikipedia ce permit utilizatorilor să creeze/editeze conținut nu mai sunt folosite aproape deloc;
  • Bugetele alocate acțiunilor de marketing și PR menite să promoveze produse sunt în scădere;
  • A crescut numărul companiilor ce lucrează cu mai multe agenții de PR sau care lucrează cu agențiile pe proiecte.

Studiul complet, dacă aveți timp să îl citiți, e mai jos. Nu toate concluziile studiului se aplică și la noi, desigur, dar e clar că sunt niște tendințe care nu pot fi ignorate de cei ce oferă servicii de comunicare pentru companii.

Citește mai departeStudiul GAP despre starea industriei de PR în 2012 – social media e pe val

Ce fel de reclame vom vedea la televizor în 2020

Mindshare a realizat un studiu despre viitorul televiziunii. Ce fel de conținut vor urmări telespectatorii în anii următori, cât la sută din emisiuni vor mai fi vizionate în direct și câte vor fi vizionate la cerere, ce fel de reclame vor avea priză la public etc.

Normal că studiul prezintă o situație care e cu mult înaintea celei actuale din România, dar e interesant, iar dacă vreți să știți unde se vor îndrepta preferințele telespectatorilor și ce tipuri de reclame vor avea succes pe viitor merită să aruncați o privire.

Pe scurt, în 2020:

  • 70% din programele TV vor fi vizionate în direct, restul de 30% fiind dedicate vizionării online și programelor ce vor fi înregistrate;
  • Ne vom uita tot mai mult la televizor cu un al doilea ecran prin preajmă – tabletă, smartphone sau alt gadget, deci advertiserii vor trebui să includă tot mai mult social media în reclame;
  • Reclamele TV obișnuite vor fi folosite în continuare, dar va crește procentul de reclame targetate și al promovării prin conținut sponsorizat de branduri, mai ales de către brandurile destinate tinerilor;

Cred că ideea includerii brandurilor e mult mai eficientă pentru un brand destinat tinerilor decât reclamele de care fugim cu toții, ori la bucătărie ori la baie. De exemplu, nu știu dacă ați remarcat în serialele americane, dar majoritatea telefoanelor care apar sunt…iPhone-uri, lucru care nu e deloc întâmplător, practic Apple se asociază cu tânăra generație, iar concluzia celor care se uită la seriale, deși la nivel de subconștient, va fi că dacă au iPhone sunt și ei la modă.

Mă înșel?

Citește mai departeCe fel de reclame vom vedea la televizor în 2020

Ne place să criticăm mai mult pe net

In mediul online, spre deosebire de cel offline, oamenii generează într-o măsură mai mare WOM negativ decât pozitiv. Pentru generarea WOM online, românii folosesc în principal „messengerul”, urmat la mare distanţă de e-mail, forumuri şi reţelele de socializare.

Din studiul GfK Omnibus, via Cristi.

Ce este WOM sau word of mouth? Word of Mouth ar echivala în română cu publicitatea gratuită pe care consumatorii o fac pentru produsele tale recomandându-le celor din jur, prietenilor, rudelor etc. WOM negativ apare atunci când ei recomandă prietenilor să nu cumpere produsele tale, în urma unor experiențe negative cu ele.

Concluzia studiului e că românii fac publicitate pozitivă mai mult offline, iar pe net fac mai mult publicitate negativă. Probabil asta are legătură și cu anonimatul oferit de internet, e mult mai ușor să critici un brand sau o persoană din spatele unui monitor decât într-o conversație față în față.

Cum influențăm WOM-ul online? Dacă pe forumuri sau rețelele sociale un brand se poate implica, poate răspunde consumatorilor și poate interacționa cu ei, pe Yahoo messenger, care dacă nu mă înșel e folosit de 90% dintre utilizatorii de internet din România, interacțiunea e mai dificilă.

Câte campanii de promovare a unor produse pe Yahoo messenger cunoașteți? Până nu demult știu că puteai face o campanie de promovare a unui brand folosind statusurile utilizatorilor de YM, dar se pare că nici Status Pimp nu o duce prea bine, din moment ce a fost pus pe pauză.

Citește mai departeNe place să criticăm mai mult pe net

Brandurile poluează internetul cu informații pe care nu le citește nimeni?

Un studiu interesant legat de comportamentul consumatorilor pe internet (72.000 de consumatori din 60 de țări) a ajuns la niște concluzii pe care unii dintre noi deja le știam. Sunt prea multe brandurile care se grăbesc să devină active în rețelele sociale, lansează bloguri și împing informații despre ele online deoarece e la modă, fără să se întrebe dacă clienții își doresc în primul rând să le afle, fără să se gândească dacă crează valoare sau doar spamează inutil.

În plus multe branduri nu știu să comunice online, nu își dau seama că social media și blogurile nu sunt doar un alt mediu de promovare, ci sunt medii interactive unde clienții lor pot răspunde, unde poți primi răspunsuri și comentarii. Comunicarea online e bidirecțională, iar platformele unde un brand este prezent trebuie alese cu atenție. Nu, internetul nu poate fi controlat chiar așa ușor cum faci cu reclamele TV, unde stabilești mediaplanul și lumea vede spotul tău cel frumos.

Câteva citate din studiu:

Businesses are wasting time and money trying to reach people online without realising many resent big brands invading their social networks..

It found that 57 per cent of people*** in developed markets* do not want to engage with brands via social media – rising to 60 per cent in the US and 61 per cent in the UK. Instead, misguided digital strategies are generating mountains of digital waste, from friendless Facebook accounts to blogs no one reads.  This is being combined with ever-increasing content produced by consumers – the study shows 47 per cent of digital consumers now comment about brands online.

Matthew Froggatt explains: “Digital waste is the accumulation of thousands of brands rushing online without thinking who they want to talk to – and why.  Many brands have recognised the vast potential audiences available to them on social networks; however they are failing to understand that these spaces belong to the consumer and their presence needs to be proportionate and justified.”

“The key is to understand your target audience and what they want from your brand – social networks aren’t always the right approach. If consumers in one market don’t want to be talked to, can you use an alternative online method – creating owned digital media platforms, targeted sponsorship or search campaigns – to engage in an appropriate way that will achieve business results, without adding to the digital waste pile?”

Mai multe detalii.

Da, e surprinzător pentru unii, dar nu toate firmele trebuie să fie prezente în social media.

Citește mai departeBrandurile poluează internetul cu informații pe care nu le citește nimeni?

De unde îşi fac cumpărăturile românii

Există mai multe criterii care influenţează alegerea magazinului de unde cumpărăm în mod obişnuit. Conform studiului Shopping Monitor, realizat în noiembrie 2010 pe un număr de 737 de respondenţi de peste 15 ani, cele mai importante ar fi:

  • Apropierea de casă sau de serviciu şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin – menţionat de 50% dintre cei chestionaţi;
  • Nivelul preţurilor – menţionat de 46% dintre cei chestionaţi ( mai puţin luat în considerare de bucureşteni);
  • Varietatea gamei de produse alimentare şi nealimentare este un criteriu important pentru românii care preferă lanţurile de magazine de tip hypermarket (43%);
  • Prospeţimea şi calitatea produselor, deşi ocupă locul 4 în clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populaţie), este de o importantă relativ mică printre ţinerii cu vârstă cuprinsă între 25 şi 35 de ani, dar şi a persoanelor care locuiesc în Bucureşti.

Ce înţelegem din studiul asta: românii îşi fac cumpărăturile cât mai aproape de casă, deci extinderea hypermarketurilor în cartiere cu unităţi de dimensiuni mai mici e o mişcare venită să întâmpine această cerinţă. Se uită la preţ, dar îşi doresc  şi o varietate cât mai bogată de produse, că să aibă de unde alege. Bonus, vor că produsele să fie proaspete şi de calitate, lucru perfect normal, toţi vrem asta.

E interesantă observaţia legată de comportamentul bucureştenilor, pentru care nu contează aşa de mult nivelul preţurilor sau prospeţimea produselor. Chiar aşa de greu e să îţi faci cumpărăturile în capitală ţării?

Personal cumpăr din Kaufland sau Carrefour, în funcţie de produsele de care am nevoie. Partea bună la Kaufland este că ştiu rapid unde găsesc produsele uzuale, pe când în Carrefour se schimbă mereu poziţionarea produselor, ba se mută chiar raioane întregi uneori, suficient cât să te scoată din minţi dacă eşti un client fidel şi în criză de timp. În plus oferta Kaufland se pliază mai bine pe necesităţile noastre.

De regulă noi mergem la cumpărături serioase de 2 ori pe lună, iar în timpul săptămânii mai cumpărăm doar pâine, legume şi fructe proaspete, direct din piaţă, dacă se poate chiar de la ţărani.

Voi când va faceţi cumpărăturile şi mai ales, de unde?

Citește mai departeDe unde îşi fac cumpărăturile românii

Telefonul tău e învechit?

Citeam rezultatele unui studiu realizat la americani care concluziona că acum noile modele de smartphone-uri sunt lansate mult mai des de producători, media fiind între 15 și 30 de device-uri noi doar în ultimul an. Uau, 30 de telefoane noi lansate într-un an de același producător? HTC și Samsung conduc detașat în top, cu peste 20, respectiv 30 de modele noi lansate din aprilie 2010 până acum.

E clar că utilizatorii ajung să fie frustrați, practic îți cumperi cel mai tare model de telefon de pe piață, plătești 2000-2500 de lei pentru el, cam cât pentru un laptop decent, doar pentru a constata peste 6 luni că a apărut ceva mai nou, mai bun, mai strălucitor, iar telefonul tău cel tare e deja învechit.

Soluția pentru a nu arunca bani pe fereastră? Nu mai alerga după cel mai nou model, nu încerca să ții pasul cu trendurile, ci cumpără-ți acel telefon care îți oferă facilitățile de care ai nevoie. Îmi amintesc că primul telefon cu cameră foto pe care mi l-am luat a fost un Alcatel OT 735 cu 100 de euro. A urmat după aceea un Sagem MY X-6 tot cu 100 de euro, iar în continuare au urmat multe alte telefoane, dintre care cel mai solid mi s-a părut Sony Ericsson K750, până am ajuns la telefonul actual (depășit după standarde) HTC Kaiser, pe care îl folosesc de 3 ani, care cred că a costa vreo 300 de euro la vremea lui.

Dacă am învățat ceva din goana asta după telefoane este că nu merită niciodată să îți cumperi ultimul model apărut pe piață și că mereu va apare un model cu ceva în plus. De ce aș investi 500 de euro într-un telefon dacă cel pe care îl am încă își face treaba? Tot timpul vor apare smartphone-uri mai subțiri, cu cameră mai bună, procesor mai rapid, ecran mai mare și fel de fel de facilități de care avem sau nu nevoie.

Acum sunt cu ochii pe HTC Desire S, dar îl voi achiziționa în momentul în care telefonul actual va crăpa sau când prețul lui va fi mai acceptabil pentru buzunarul meu. Desigur, dacă îl primesc cadou se schimbă datele problemei.

Citește mai departeTelefonul tău e învechit?

Adolescentii nu vor să fie prieteni cu brandurile pe Facebook

Cel putin asta rezulta din ultimul studiu Forrester Research realizat în S.U.A:

  • doar 6% dintre adolescenții cu vârsta între 12-17 ani vor să fie prieteni cu un brand pe Facebook, deşi 50% din adolescenţi folosesc reteaua.
  • 12% dintre cei cu vârsta între 18-24 ani vor sa fie prieteni cu un brand pe Facebook.
  • aproape 50% dintre cei cu vârsta între 12-17 ani cred că brandurile nu ar trebui sa fie prezente în retelele sociale.

Detalii

E putin ciudat, multe branduri văd Facebook ca pe un alt canal de marketing. De fapt asta e problema, brandurile care intră pe Facebook şi folosesc reţeaua doar pentru a transmite mesajele proprii, fără să asculte ceea ce zic consumatorii, fără să răspundă întrebărilor acestora.

Citește mai departeAdolescentii nu vor să fie prieteni cu brandurile pe Facebook