Etichetă cercetare

Studiu: Care sunt tipurile de utilizatori din rețele sociale?

Am primit azi un comunicat de la eResearch despre “Comunicarea dintre brand și consumator în social media” un studiu realizat în urma chestionării a 886 de respondenți cu vârste între 16 și 49 de ani. Presupunând că avem vreo 4 milioane de utilizatori de internet în România eroarea ar fi de maxim 4%, deci e ok. Rezultatele studiului sunt interesante, mai ales cele legate de profilul utilizatorilor din rețelele sociale.

Care sunt tipurile de utilizatori din rețelele sociale, conform studiului?

O segmentare a consumatorilor de retele sociale elocventa ajuta brandurile sa isi aleaga fanii in social media in functiile de nevoile de marketing: Utilizatorii Cuminti, Consumatorii de Povesti, Cameleonii si Expertii sunt cele 4 tipologii majore de consumatori de retele sociale.

Utilizatorii Cuminti (22%) sunt categoria cea mai putin activa. In cercul lor de prieteni virtuali se afla numai persoane bine cunoscute, apropiate si in viata reala. Rolul lor intr-o retea este acela de “gate keepers”, care vad informatia, o recepteaza si rareori o distribuie si altor persoane.

Consumatorii de Povesti (26%) sunt utilizatori ceva mai activi decat cei Cuminti. In lista lor de contacte sunt apropiati, dar si persoane pe care le-au cunoscut in contexte mai largi, formand un cerc social de 50-100 de prieteni. Devoreaza informatii postate de alti useri, eticheteaza poze si posteaza videoclipuri pe pagina lor de profil. Consumatorul de Povesti este un “seeker” activ de informatie, nu creeaza continut propriu dar va publica un continut creat de marca.

Cameleonii (29%) sunt activi, destul de numerosi si utilizeaza, de regula, mai multe retele sociale, avand intre 100 si 300 de prieteni virtuali. Pe langa updateurile de profil, adauga si comentarii la diferite topicuri, fac sharing de linkuri sau creaza continut propriu, acceseaza ocazional aplicatii si se autopromoveaza. Cameleonii nu sunt reticenti in a adauga persoane pe care nu le cunosc in lista de contacte.

Expertii (23%) sunt cea mai activa categorie de utilizatori de retele sociale. In lista acestora vom gasi mai mult de 300 de prieteni in social media. Petrec mult timp in retea: se logheaza de mai multe ori pe zi sau lasa site-ul deschis, ultizeaza des aplicatii, experiementeaza, comunica mult. Creeaza continut propriu si filtreaza continutul pe care ceilalti il distribuie. Din perspectiva marcilor, acestia au potential de a deveni “trend-setters”.

Din punct de vedere socio-demografic, Cameleonii si Expertii sunt mai degraba femei tinere: 56% fata de 44% barbati, cu varste cuprinse intre 21-35 de ani. Utilizatorii reticenti si mai putin activi in retelele sociale, Consumatorii de Povesti si Utilizatorii Cuminti, sunt preponderent femei tinere cu varste intre 16-25 de ani. Consumatori de Povesti sunt si persoanele cu varste adulte, 31-35 de ani, care utilizeaza retelele sociale de putin timp si traverseaza o perioada initiatica.

Se pare că în social media consumatorii apreciază brandurile serioase, atente la nevoile lor și care comunică constant. Printre mărcile cele mai puternice în rețelele sociale, menționate de respondenți, se numără Coca-Cola, Nokia, Samsung, Apple, Orange, Vodafone si BMW.

46% dintre respondenti nu scriu niciodata pe peretele contului personal experientele pe care le-au avut cu o anumita marca, iar 44% afirma ca nu posteaza informatii pe peretele marcilor. Doar 4% dintre respondenti sunt “deschisi” in relatia cu marcile, in sensul ca posteaza zilnic pe wall informatii legate de experienta cu marcile.

La ce folosesc utilizatorii rețelele sociale? Pentru distracție și relaxare, desigur.

52% dintre persoanele care au raspuns la studiu declara ca utilizarea retelei sociale este o sursa de divertisment si deconectare. Jocurile in retele sociale nu sunt atractive pentru toti utilizatorii. Doar 27% din esantion acceseaza retelele sociale pentru a se juca.

Cât timp petrec utilizatorii români în rețelele sociale?

 35% dintre userii acorda intre 30-60 de minute navigarii la o sesiune in Facebook, iar pentru reteaua YouTube, 36% dintre respondenti petrec in medie, la o accesare, 30-60 de minute. Sesiunea de accesare pentru LinkedIn, Hi5, TPU, Neogen, Google+ si pentru alte retele sociale este, pentru cei mai multi dintre useri, mai scurta de 30 de minute.

Singura întrebare la care trebuie să răspundeți acum este ce tip de utilizator al rețelelor sociale sunteți? Măcar din punctul ăsta de vedere pot spune că sunt și eu expert, folosesc des rețelele sociale, am mulți prieteni, filtrez conținutul pe care îl distribui și testez multe aplicații.

Voi? Sunteți cuminți sau experți când vine vorba de social media?

Citește mai departeStudiu: Care sunt tipurile de utilizatori din rețele sociale?

Tendințe în marketing pentru 2012

Acum că 2011 se apropie de final toată lumea începe să se întrebe ce va fi în 2012, iar când vine vorba de marketing toți vor să afle dacă bugetele de marketing vor fi mai mici și mai ales, pe ce direcții vor merge banii. Primele sondaje afirmă că că firmele nu mai au de gând să taie din bugetele de marketing deoarece și-au dat seama că dacă vor să rămână pe piață trebuie să investească în imagine și promovare.

De exemplu în State o cercetare realizată pe 939 de companii a dus la următoarele concluzii.

Cele mai importante direcții unde vor merge banii din bugetul de marketing sunt email marketingul, social media și SEO/PPC, deci optimizarea pentru motoarele de căutare. Nu mă aștept ca situația la noi să fie similară, multe firme românești bagă în continuare bani în reclame fără a analiza eficacitatea lor, dar trendul este de a investi bani în acele acțiuni de marketing care au rezultate ce pot fi măsurate.

În ce privește promovarea prin social media, majoritatea companiilor o văd ca un instrument util pentru a fideliza clienții, a îi păstra, pe lângă contribuția la creșterea notorietății și, nu în ultimul rând, creșterea vânzărilor. E interesant că 38% dintre companii vor să folosească social media pentru a găsi clienți noi. La fel, nu mă aștept ca lucrurile să fie la fel și la noi, multe companii încă încearcă să descopere cum pot integra online-ul în cadrul strategiilor de promovare, însă rezultatele de mai jos pot fi luate ca un indicator al ceea ce va urma.

Rezultatele complete ale cercetării sunt aici, voi reveni cu o serie de articole despre utilizarea social media pentru afaceri în România.

Citește mai departeTendințe în marketing pentru 2012

Cele mai utilizate canale media pentru reclame în România

Mi s-au părut interesante rezultatele studiului derulat pe un eșantion de 1000 de respondenți.

Televiziunea rămâne în continuare suportul media cel mai frecvent utilizat în campaniile publicitare. 73% dintre consumatorii din mediul urban utilizatori de Internet din România sunt de părere că o marcă ar trebui să comunice cu ei prin intermediul acestui canal.

Al doilea mediu prin care respondenţii consideră că o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mişcare”, mai precis tinerii între 15 şi 17 de ani.

Urmează, în ordinea preferinţelor, reclamele din ziare/reviste (60%), reclamele de pe fluturaşi/broşuri publicitare (57%), reclamele de pe internet (56%) şi reclamele de la radio (44%).

Deoarece persoanele cu educaţie superioară îşi petrec mai mult timp pe internet, acestea consideră comunicarea prin reclamele online mai potrivită pentru a interacţiona cu ei (65%), comparativ cu alţi consumatori.

În general, reclamele din ziare/reviste, leaflet-uri/broşuri publicitare, de pe internet sau de la radio sunt considerate informative. Totuşi, consumatorii simt că mai mult li se adresează reclamele de pe internet (55%) şi din broşurile publicitare (52%), care sunt implicit mai utile pentru ei şi îi determină în mai mare măsură să cumpere anumite produse sau servicii.

Rezultatele complete ale studiului realizat de GfK aici. Ce înțelegem de aici referitor la reclamele online- că sunt apreciate mai ales de persoanele cu studii superioare, deoarece ele folosesc mai des internetul.

Cu alte cuvinte, ca să crească piața de publicitate online ar trebui să avem mai mulți oameni educați, nu?

Citește mai departeCele mai utilizate canale media pentru reclame în România

De unde îşi fac cumpărăturile românii

Există mai multe criterii care influenţează alegerea magazinului de unde cumpărăm în mod obişnuit. Conform studiului Shopping Monitor, realizat în noiembrie 2010 pe un număr de 737 de respondenţi de peste 15 ani, cele mai importante ar fi:

  • Apropierea de casă sau de serviciu şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin – menţionat de 50% dintre cei chestionaţi;
  • Nivelul preţurilor – menţionat de 46% dintre cei chestionaţi ( mai puţin luat în considerare de bucureşteni);
  • Varietatea gamei de produse alimentare şi nealimentare este un criteriu important pentru românii care preferă lanţurile de magazine de tip hypermarket (43%);
  • Prospeţimea şi calitatea produselor, deşi ocupă locul 4 în clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populaţie), este de o importantă relativ mică printre ţinerii cu vârstă cuprinsă între 25 şi 35 de ani, dar şi a persoanelor care locuiesc în Bucureşti.

Ce înţelegem din studiul asta: românii îşi fac cumpărăturile cât mai aproape de casă, deci extinderea hypermarketurilor în cartiere cu unităţi de dimensiuni mai mici e o mişcare venită să întâmpine această cerinţă. Se uită la preţ, dar îşi doresc  şi o varietate cât mai bogată de produse, că să aibă de unde alege. Bonus, vor că produsele să fie proaspete şi de calitate, lucru perfect normal, toţi vrem asta.

E interesantă observaţia legată de comportamentul bucureştenilor, pentru care nu contează aşa de mult nivelul preţurilor sau prospeţimea produselor. Chiar aşa de greu e să îţi faci cumpărăturile în capitală ţării?

Personal cumpăr din Kaufland sau Carrefour, în funcţie de produsele de care am nevoie. Partea bună la Kaufland este că ştiu rapid unde găsesc produsele uzuale, pe când în Carrefour se schimbă mereu poziţionarea produselor, ba se mută chiar raioane întregi uneori, suficient cât să te scoată din minţi dacă eşti un client fidel şi în criză de timp. În plus oferta Kaufland se pliază mai bine pe necesităţile noastre.

De regulă noi mergem la cumpărături serioase de 2 ori pe lună, iar în timpul săptămânii mai cumpărăm doar pâine, legume şi fructe proaspete, direct din piaţă, dacă se poate chiar de la ţărani.

Voi când va faceţi cumpărăturile şi mai ales, de unde?

Citește mai departeDe unde îşi fac cumpărăturile românii

Adolescentii trimit si primesc in medie 3339 SMS-uri lunar

Studiul nu e realizat in Romania, ci in S.U.A, de catre Nielsen.

adolescenta sms

Analizand facturile pentru convorbirile telefonice pe mobil a 60.000 de abonati si efectuand un studiu asupra a 3000 de adolescenti in perioada aprilie – iunie 2010, compania a concluzionat ca:

  • adolescentele cu varsta intre 13 – 17 ani trimit si primesc in medie 4.050 SMS-uri pe luna;
  • adolescentii de aceeasi varsta trimit si primesc in medie 2.539 SMS-uri pe luna;
  • tinerii cu varsta intre 18 – 24 ani trimit si primesc „doar” 1630 SMS-uri lunar;

Graficul de mai jos arata numarul de SMS-uri trimise si primite, pe grupe de varsta:

grafic trimitere sms-uri

Asta nu inseamna ca marketerii trebuie sa inceapa imediat organizarea de campanii speciale pentru adolescenti doar prin SMS-uri. Cred ca ei folosesc mult aceasta metoda de comunicare pentru ca este ieftina si le vine usor sa trimita mesaje pentru a pastra legatura cu prietenii si colegii de scoala. Cand vor creste se vor schimba si mijloacele lor de comunicare, dovada fiind si faptul ca odata cu inaintarea in varsta scade si numarul de SMS-uri.

Sunt curios care este media de mesaje trimise in Romania de adolescenti intr-o luna? Nu cred ca va fi la fel ca in State, dar si la noi am remarcat ca adolecentii trimit multe SMS-uri zilnic.

Sursa foto

Citește mai departeAdolescentii trimit si primesc in medie 3339 SMS-uri lunar

Cat valoreaza un client multumit?

Apropo de brandurile din telefonie:

52% dintre românii care au avut experienţe pozitive în magazinele şicall centerele operatorilor au fost convinşi astfel să folosească în continuare serviciile companiei sau să devină clienţi. Pe de altă parte, 44% dintre cei care au avut experienţe negative cu personalul operatorilor telecom au renunţat să mai folosească furnizorul respectiv sau să achiziţioneze serviciile acestuia.

72% dintre clienţii nemulţumiţi care povestesc despre experienţele lor negative reprezintă un motiv de îngrijorare pentru orice companie.

De aici.
Putem spune ca 1 client nemultumit ne costa cat 3 noi clienti adusi in companie, daca nu si mai mult. Atunci de ce brandurile investesc enorm in publicitate, in ataragerea de clienti noi…si asa de putin in asistenta acordata clientilor actuali?

Citește mai departeCat valoreaza un client multumit?