fbpx
Etichetă

pandemie

Navigare

Eu sunt fan al mersului la birou, dinainte de pandemie sau de trendurile cu work from home sau work from anywhere. Mă concentrez mai bine când sunt într-un spațiu dedicat muncii, mă organizez mai ușor, sunt mai eficient. Ăsta sunt eu, dar asta nu înseamnă că nu apreciez viitorul în care trăim, unde discuțiile despre munca în sistem hibrid au ajuns normalitatea, și probabil acolo vom ajunge în câțiva ani, 3 zile lucrate de acasă sau de oriunde vrem noi, 2 zile de la birou. Evident, dacă jobul permite.

Cred că în loc să ne plângem și să forțăm oamenii să lucreze de unde vrem noi, ar trebui să vedem cum putem folosi noile tendințe în avantajul nostru. Chestia asta deschide posibilități noi nu doar pentru angajați, care pot să lucreze pentru orice companie din orice țară ce oferă poziții remote, ci și pentru angajații care își adaptează jobul și se orientează spre astfel de poziții.

Zilele trecute apăruseră rezultatele unui studiu care spunea că 80% dintre români vor să renoveze prin casă anul ăsta. Am râs un pic de el, am zis că nu are cum, în bula mea oamenii visează la concediile exotice de vara asta, după un an și jumătate de stat mai mult prin țară sau izolați.

Ieri văd alt studiu, despre creșterea vânzărilor la electrocasnice cu 50% nu doar în pandemie, când să zicem că a avut logică, că eram toți închiși în casă, ci și în primul trimestru din 2021. Și am ajuns să mă gândesc, ne-am transformat toți în gospodine și gospodini care se gândesc numai la confortul din casă și ce gadgeturi ne mai trebuie pentru locuințe?

Una din temele recurente pe care le avem când discutăm cu prietenii, toți în zona 30-40 de ani, este că nu ne mai ajunge timpul. Înainte de pandemie era stresul legat de carieră, acum cred că suntem stresați și aglomerați pentru că toată lumea e cu nervii întinși la maxim, cu work from home + school from home + pandemie.

În plus, mulți au tot felul de crize existențiale accentuate de pandemie, că după ce ai lucrat minim 3 luni de acasă, în ritmul tău, începi să te întrebi dacă merită să pierzi 2 ore pe drum zilnic pentru a merge la un job unde lucrezi 8-9 ore, ca să constați pe la 50 de ani că viața a trecut pe lângă tine și tu ești dispensabil, vin lupii tineri din spate cu chef de muncă și afirmare, pe salarii mult mai mici.

O să citim peste câțiva ani despre perioada asta și cum ne-a afectat ea, ce am învățat eu până acum este că singura resursă pe care nu o putem cumpăra este mai mult timp. Și asta înseamnă că trebuie să îl furăm de unde putem.

Simt că în perioada asta mulți oameni din bula mea sunt dezamăgiți. Dezamăgiți de senatorii, deputații și primari USR (și PNL) care nu au livrat ce au promis în campanie, de guvernarea actuală care nu gestionează pandemia cum trebuie, de cei din jurul nostru care nu poartă mască sau insistă prea mult să purtăm mască, și lista continuă.

Și aveți dreptate, aveți motive să fiți dezamăgiți, mulți au luat-o razna. Dar avem și motive să fim optimiști, măcar un pic.

2020 știm cum a fost, nu are rost să mai comentăm. 2021 nu știm încă cum va fi, sperăm și noi să fie bine, cu vaccinuri și un pic de normalitate. Am observat la final de an că pe Facebook toți căzuseră în butoiul cu rezoluții și sperau să spargă topul anul ăsta. Psihologii recomandă să nu ne agităm prea mult, să nu ne propunem chestii mărețe, că și așa am trecut printr-o pandemie, e suficient că am supraviețuit. Voi ați mai stabilit obiective?