Etichetă vanzari

Șocant: magazinele nu vând din cauza vânzătorilor

Azi am fost a treia oară la același frizer, pentru că îmi place cum tunde tipul, pentru că glumește cu clienții, pentru că spune la final Vă mai așteptăm pe la noi și nu în ultimul rând pentru că are tarife decente. 12 lei un tuns în Bacău mi se pare un preț bun.

Și așa mi-am dat seama că de regulă problema nu e la clienți, ci la magazine. Da, e criză, lumea nu mai cumpără, dar cum se face atunci că unii prosperă, deschid magazine noi, au profit, iar alții trag obloanele?

Toate afacerile alea care se plâng că nu vând sunt de regulă conduse de manageri slabi, care nu știu să își selecteze și să își motiveze angajații, să investească în ei. Ori în ziua de azi, când avem de ales dintre atâtea magazine, e vital ca omul de vânzări să fie bine pregătit, motivat, amabil cu clienții, dornic să îi ajute. Așa se fac vânzările, așa se fidelizează clienții.

Am dat din întâmplare peste un studiu de mistery shopping realizat de o firmă în cele mai mari 8 lanțuri de încălțăminte din București. Nu știu care sunt ele, nu scria, dar importante sunt concluziile studiului:

  • în peste 80% din cazuri, angajaţii nu s-au oferit din proprie iniţiativă să consilieze clientul în luarea unei decizii, nici chiar după 10 minute de la intrarea acestuia în magazin;
  • doar 5 reprezentanţi din 16 magazine evaluate au reuşit să ofere mai multe alternative clienţilor pentru a le înlesni alegerea sau a le deschide apetitul şi pentru alte produse;
  • abilităţile de vânzare măsoară un nivel de doar 37%;
  • în multe cazuri aspectul magazinelor lasă mult de dorit: praful de exponate, podeaua murdară, cutiile de pantofi aruncate în dezordine, imposibilitatea de a găsi mărimea dorită din cauza haosului din depozit;
  • doar jumătate din evaluatori au fost salutaţi la intrarea în magazin sau li s-a mulţumit după achiziţia făcută;

Poate că studiul a fost făcut la magazinele de pantofi, dar concluziile cred că sunt valabile pentru magazinele de orice tip. Vânzători care nu sunt interesați să vândă, care nu sunt amabili cu clienți, de ăștia ne lovim cam peste tot. De exemplu dacă am nevoie de papuci eu merg cu plăcere în Deichman, unde angajații chiar sunt amabili, să ofere să te ajute, iar magazinul arată impecabil și evit Leonardo, unde angajații se uită urât la tine, te ignoră, iar magazinele sunt îngrămădite și dezordonate.

Morala? Cine lucrează în vânzări și nu are un vânzător bun să își cumpere unul. Eu zic că va mai trece timp până când patronii români vor înțelege că vânzătorii nu sunt doar niște simpli angajați, ci reprezintă imaginea companiei în fața clienților.

Citește mai departeȘocant: magazinele nu vând din cauza vânzătorilor

Hypermarketurile și influențarea comportamentului consumatorilor

În România nu cred că hypermarketurile fac analize ample pentru a determina și influența comportamentul clienților, majoritatea se mulțumesc să distribuie aceleași reviste cu ofertele promoționale tuturor clienților. Sunt puține hypermarketurile care au o evidență a clienților, cele care știu exact ce vârstă au clienții lor, ce venituri, istoricul cumpărăturilor etc. Metro și Selgros știu că fac asta, deoarece se adresează firmelor.

Dacă ne uităm puțin în afară însă ne putem da seama că lucrurile se vor schimba, pe viitor vom fi asaltați cu broșuri, pliante și cupoane de reducere bazate pe istoricul cumpărăturilor deja efectuate. Vom cumpăra de 3 ori câte un bax de bere și ne vom trezi în cutia poștală cu un cupon de 10% reducere pentru berea preferată de la hypermarketul unde ne facem cumpărăturile de obicei. Pare SF, dar articolul How Companies Learn Your Secrets ne arată că aceste lucruri deja se întâmplă.

Folosind formule matematice complexe și o analiză atentă a cumpărăturilor efectuate de clienții fideli magazinele Target pot anticipa nevoile clienților, influențând decizia lor de cumpărare.

About a year after Pole created his pregnancy-prediction model, a man walked into a Target outside Minneapolis and demanded to see the manager. He was clutching coupons that had been sent to his daughter, and he was angry, according to an employee who participated in the conversation.

“My daughter got this in the mail!” he said. “She’s still in high school, and you’re sending her coupons for baby clothes and cribs? Are you trying to encourage her to get pregnant?”

The manager didn’t have any idea what the man was talking about. He looked at the mailer. Sure enough, it was addressed to the man’s daughter and contained advertisements for maternity clothing, nursery furniture and pictures of smiling infants. The manager apologized and then called a few days later to apologize again.

On the phone, though, the father was somewhat abashed. “I had a talk with my daughter,” he said. “It turns out there’s been some activities in my house I haven’t been completely aware of. She’s due in August. I owe you an apology.”

Articolul e destul de lung, dar dacă sunteți pasionați de comportamentul consumatorilor și cum poate fi influențată decizia de cumpărare sunt sigur că îl veți citi.

Citește mai departeHypermarketurile și influențarea comportamentului consumatorilor

În ce reclame au încredere consumatorii

Nielsen a realizat un sondaj în Statele unite pentru a afla care sunt tipurile de reclame în care au încredere consumatorii. Rezultatele sunt interesante:

  • 76% au încredere în recomandările cunoscuților;
  • 50% au încredere în opiniile postate online de alți consumatori (aici pot fi incluse și blogurile);
  • 40% au încredere în newsletterele la care s-au abonat;
  • 37% au încredere în articolele din ziare;
  • 35% au încredere în site-urile brandurilor;
  • 30% au încredere în reclamele din ziare;
  • 29% au încredere în reclamele de la televizor;

Cred că un sondaj realizat la noi ar avea rezultate similare. Poate că televiziunea e în continuare mediul preferat de branduri pentru difuzarea reclamelor, dar e mult mai eficient să ai clienți mulțumiți, care să recomande brandul tău prietenilor și să vorbească despre produsele tale. Pentru că nimeni nu cumpără un produs doar pentru că a văzut reclama la televizor, de regulă ne validăm decizia de cumpărare întrebându-i pe cei din jurul nostru.

Voi în ce reclame aveți încredere, atunci când trebuie să cumpărați un produs nou?

Citește mai departeÎn ce reclame au încredere consumatorii

Cum să nu trimiți comunicate de presă după Black Friday

Dacă eMag ne-a lămurit cumva în legătură cu volumul vânzărilor realizate vineri, alte magazine online o dau în diverse. De exemplu Koyos, care au trimis următorul comunicat de presă azi:

Promoția derulată în Vinerea Neagră pe site-ul KOYOS.ro a marcat una dintre cele mai aglomerate perioade din existența magazinului, iar în intervalul orar 8.00 – 23.59 s-au înregistrat comenzi comparabile în valoare cu comenzile derulate pe perioada a două săptămâni în regim normal de lucru. De asemenea, și traficul înregistrat pe site a crescut la cote considerabile, în anumite momente întrecând orice așteptări.

De ce comunicatul e inutil și nu oferă nimic despre care se poate scrie, în afară de un exemplu clar de așa nu? Pentru că nu vine cu cifre, ci cu estimări și comparații. Să mă explic. Poate că magazinul meu online vinde în medie de un leu pe zi. Asta e, sunt un jucător mic. Fac o promoție și vând într-o zi de 14 lei. Mă pot grăbi repede cu un comunicat de presă în care să anunț că am vândut în aceea zi echivalentul vânzărilor pe 2 săptămâni, dar asta nu înseamnă că am vândut enorm de mult, ci doar un pic mai bine ca de obicei.

Fără cifre reale despre vânzări comunicatele de genul ăsta nu își au rostul, la fel ca băutul unui pahar cu apă pe stomacul gol. E mult mai bine să bei apă după ce mănânci, nu înainte.

Mă înșel?

Citește mai departeCum să nu trimiți comunicate de presă după Black Friday

Cum poți crește vânzările folosind un magazin virtual

Tesco a reușit să își crească vânzările în Coreea de Sud, fără să deschidă magazine noi, trecând dincolo de bariera unui hypermarket obișnuit. Au amplasat magazine virtuale în stațiile de metrou, de fapt niște panouri pe care se aflau imagini cu produsele vândute în magazinele proprii, însoțite de coduri QR. Cei interesați puteau scana codul QR cu smartphone-ul și aflau mai multe detalii despre produs, putând să îl adauge ulterior în lista de cumpărături printr-o aplicație specială, cumpărături livrate ulterior acasă.

O idee excelentă, mai ales pentru cei care stau prost cu timpul liber. Nici mie nu îmi place să pierd prea mult timp la cumpărături, când aș putea face lucruri mai interesante în timpul ăsta.

Nu știu cât de bine ar prinde asta în România, smartphone-urile nu sunt la fel de răspândite și utilizate ca în Coreea, dar oricum, poate fi o variantă de creștere a vânzărilor fără deschiderea de magazine noi. Nu mai zic de magazinele online care se pot folosi cu succes de strategia asta.

Bonus, știați că 53% dintre cei care cumpără online scriu recenzii despre produse pe internet?

Citește mai departeCum poți crește vânzările folosind un magazin virtual

Case fără dulciuri la Kaufland

Dacă aveți copil mic și mergeți cu el la cumpărături știți care e cea mai mare problemă, raionul de dulciuri. Trebuie să faci acrobații, să cauți trasee alternative pentru ca ăla mic să nu înceapă cu Tati, vreau și eu …

Partea grea vine când ai parcurs tot supermarketul și ajungi la casă, gata să plătești și să pleci. Ghici ce produse sunt expuse de obicei lângă case? Exact, dulciuri, cât mai multe dulciuri.

Din punctul de vedere al vânzărilor are sens, produsele puse lângă casă susțin acele cumpărături de impuls. Hai să luăm un Snickers, uite și gumele, mai ia și două pliculețe de 3 în 1 și brusc ai cumpărat de 10 lei în plus.

Să spunem că tu reziști tentației, dar când copilul vede dulciurile de la casă se repede la ele și începe la ele. Logic ar fi să nu mai fie dulciuri la case, dar asta ar afecta vânzările, nu?

Da, dar ar ajuta și clienții cu copii. De exemplu, de la Amalia am aflat că în Kaufland au fost înființate case fără dulciuri, ideale pentru clienții care vor să iasă din magazin cu copilul fără scandal. Bună idee.

case fără dulciuri kaufland

Citește mai departeCase fără dulciuri la Kaufland

Cuvinte care nu (mai) vând

Există cuvinte și expresii care au fost folosite așa de mult în mesajele publicitare, încât lumea nu mai are încredere în ele, nu mai reacționează pozitiv la auzul lor.

cuvinte

Probabil lista e destul de lungă, dar sunt câteva de care m-am lovit recent, cuvinte ce mă deranjează:

  • … de calitate. Mobilă de calitate, vopsea de calitate superioară. Cine garantează calitatea aia?
  • Profesioniști în…  Adăugați aici profesioniști în orice domeniu vreți voi, construcții, zugrăvit, amenajări interioare. Mai crede cineva în mitul profesioniștilor, când avem o țară plină de amatori?
  • … de la țară. Expresie adăugată produselor ce vor să pară cât mai naturale. Aș vrea un iaurt de la oraș vă rog, cele de la țară au gust de chimicale. Se mai fabrică ceva la oraș sau toate fabricile de alimente s-au mutat la țară?
  • Experții noștri – vezi profesioniștii de mai sus.
  • Cumpărători. Citeam prezentarea unei firme care spunea că are mii de cumparatori multumiți. Doar asta sunt clienții acelei firme, niște cumpărători, cifre cu care se pot lăuda altor oameni? Nici un client nu este un simplu cumpărător. Cei care îți folosesc produsele sunt fani înfocați, sunt persoane încântate de ele, nu simpli cumpărători.

Ce cuvinte și expresii din reclame vă deranjează pe voi?

Citește mai departeCuvinte care nu (mai) vând