Am primit rezultatele unui studiu realizat de Aleg să previn pe 1500 de respondenți, cu vârste cuprinse între 12-65 ani. Studiul era legat de mentori, modele de urmat, ce vrei să te faci când vei crește mare, din astea. Ne interesează mai ales partea legată de copiii, că vorba aia, ei sunt viitorul.
Copiii cred că au nevoie de modele pozitive – 63,15% își iau modelele din mediul online – 42,83% de la școală – 29,26% de la TV, radio.
Și acum întrebați-vă ce fac copiii voștri pe internet, la cine se uită pe Youtube, și de ce toți visează să ajungă vloggeri sau jucători profesioniști de jocuri video. Nu zic că nu sunt și astea opțiuni, dar le spune oare cineva că doar 0,1% își ating visele, restul vor avea joburi obișnuite? Le spune cineva că e de muncă indiferent ce vrei să faci, și e mai bine să te axezi pe descoperirea propriului talent, în loc să visezi cu ochii deschiși, până când viața te lovește din plin?
Pentru copiii între 12-17 ani, membri ai familiei par să fie cele mai importante modele și mentori, 76%, în timp ce prietenii reprezintă 44%, vedetele 31%, profesorii 29%, personajele reale sau imaginare (eroi din filme, cărți, animații sau jocuri) 22%. 82,5% dintre copii consideră că au nevoie de mentori și să audă povești de succes din cât mai multe domenii pentru evoluția lor.
Mentorii și modelele pozitive pot contura viață copiilor cu privire la modalitatea de a acționa în situațiile dificile cu care se vor confrunta inevitabil în viață. Mentorii și modelele au un rol cheie în susținerea, îndrumarea și încurajarea copilului în moduri pozitive. Oamenii care oferă profunzime și amploare experiențelor de dezvoltare și de viață ale unui copil pot fi de orice natură; profesori, antrenori, familie, vecini, părinți ai prietenilor etc.
