Era februarie 2007 când publicam primul articol pe blog. Anii au trecut, s-au schimbat foarte multe, dar nici prin gând nu mi-a trecut când am apăsat Publish pentru prima dată unde mă va duce blogul de față și cât de mult îmi va schimba viața. La propriu.
Nu mă refer la oamenii care au nu știu câte facultăți și mastere făcute, ci la persoanele inteligente, cărora le merge mintea, persoanele care te uimesc în mod pozitiv prin ceea ce spun, prin punctele de vedere exprimate, prin modul în care văd viața. Ca idee, am cunoscut persoane cu 8 clase mai inteligente decât oameni cu MBA, dovada că o hârtie nu te face automat mai deștept sau mai bun.
Simt mult optimism zilele astea. În ianuarie toți ne propunem ca anul ăsta să fim mai buni, mai deștepți, să câștigăm mai mulți bani, să fim mai fericiți. Iar la final de an, când vom trage linie, nu vom știi dacă ne-am atins obiectivele pentru anul care a trecut și ne vom complace spunându-ne că am avut un an bun, chiar dacă a fost sau nu așa.
Ne apropiem de finalul de an și, pe lângă sarmale, cârnați, afumături, cozonaci și alte mâncăruri pline de colesterol, unii fac și rezumate, analize ale anului care a trecut,își propun obiective mărețe pentru 2013. Eu nu am reușit încă să fac o trecere în revistă detaliată a lui 2012, știu doar că s-au întâmplat foarte multe lucruri și am trecut prin multe schimbări, iar pentru 2013 îmi propun doar să fiu fericit alături de cei dragi.
Zilele astea mulți dintre cei care aveau chef de glume te întrebau unde îți petreci sfârșitul lumii. Am ajuns să avem trei sărbători mari anul ăsta în decembrie, Sfârșitul lumii, Crăciunul și Revelionul. Chestia asta cu calendarul mayas a prins atât de bine încât de vreo săptămână peste tot se discută despre ea.
Ei bine, eu chiar am petrecut pe cinste de sfârșitul lumii, la Revelionul jurnaliștilor și bloggerilor din Bacău. Peste 60 de bloggeri, jurnaliști și câțiva politicieni s-au adunat la pensiunea Perla, pe principiul party like theres no tomorrow. Totuși, suntem încă aici, deci mai bine vă zic ce a fost acolo.
Uneori mă gândesc că ne-am umplut de gadgeturi, tehnologia a devenit tot mai accesibilă, dar parcă toate astea adesea ne mănâncă timpul liber, în loc să ne ajute să lucrăm mai repede, mai eficient, pentru a avea mai mult timp pentru noi.
Scriem același LA MULTI ANI! sec pe Facebook de ziua cuiva, deși vedem că mai sunt zeci de urări similare postate, în loc să trimitem un simplu sms, dar personalizat cu cuvintele noastre.
Căutam pe net mesaje si urari de Crăciun/Revelion pentru a ne uimi rudele, fără să ne dăm seama că de fapt noi suntem ăia penibili, pe care nu îi duce capul să încropească o urare din inimă.