Etichetă Romania

Generația care se mută înapoi cu părinții

Până de curând cea mai mare dorință a tinerilor după absolvirea facultății era să se mute singuri, să fie de capul lor. Unii care au avut norocul să facă facultatea în alt oraș decât cel natal, ca mine de exemplu, au descoperit încă din primul an cum e să stai fără părinții, dar majoritatea tinerilor abia după ce termină studiile se gândesc la asta.

Sau se gândeau… Cum spuneam, eu sunt obișnuit să locuiesc singur de la 20 de ani. După căsătorie la fel, nu ne-a trecut prin gând să ne mutăm înapoi cu părinții, mai ales că am rămas în Iași. Am mai spus-o și pe blog, mi se pare normal să devii independent de părinți până la 25 de ani, iar dacă locuiești cu ei după ce ai terminat facultatea cum poți să mai spui că te descurci singur?

Totuși, văd tot mai mulți tineri în jurul meu care se mută înapoi cu părinții după ce își termină studiile, chiar dacă au făcut facultatea în alt oraș. Condițiile economice și piața muncii îi determină să revina la cuib. Nu doar la noi se întâmplă asta, în State 85% dintre absolvenți se mută înapoi cu mama și tata. 85%. Enorm de mult.

Ce s-a schimbat în ultimii 3 ani? E mai acceptabil în 2011 să locuiești cu părinții după ce ai terminat facultatea decât era în 2008? Tinerii vor spune că da, dar eu cred că are legătură în continuare cu ceea ce ai făcut în facultate, cu pregătirea ta ca om. Dacă ai frecat menta timp de 3 sau 5 ani așteptând să îți iei diploma și să te angajezi s-ar putea să ai un șoc când mergi la primul interviu.

Dacă ai încercat să te angajezi chiar și part-time, dacă ai participat la internship-uri, dacă ai profitat de orice ocazie apărută pentru a acumula experiență reală nu cred că vei fi nevoit să te muți cu părinții după ce ți-ai terminat studiile. Cu cât începi să lucrezi mai repede cu atât îți va fi mai ușor când vei dori să stai pe picioarele tale. De exemplu eu când am absolvit lucram deja cu normă întreagă și brusc m-am trezit cu mai mult timp liber decât eram obișnuit.

E adevărat, dacă stai cu părinții nu ești nevoit să accepți orice job de rahat doar pentru a plăti facturile, nu trebuie să te stresezi că nu ai cu ce să îți cumperi mâncare sau cu ce să plătești întreținerea, însă situația asta doar amână un moment care va veni oricum, clipa când va trebui să te descurci singur.

La voi cum e? V-ați mutat înapoi cu părinții după ce ați terminat studiile? Dacă răspunsul e da, de ce?

Citește mai departeGenerația care se mută înapoi cu părinții

De unde îşi fac cumpărăturile românii

Există mai multe criterii care influenţează alegerea magazinului de unde cumpărăm în mod obişnuit. Conform studiului Shopping Monitor, realizat în noiembrie 2010 pe un număr de 737 de respondenţi de peste 15 ani, cele mai importante ar fi:

  • Apropierea de casă sau de serviciu şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin – menţionat de 50% dintre cei chestionaţi;
  • Nivelul preţurilor – menţionat de 46% dintre cei chestionaţi ( mai puţin luat în considerare de bucureşteni);
  • Varietatea gamei de produse alimentare şi nealimentare este un criteriu important pentru românii care preferă lanţurile de magazine de tip hypermarket (43%);
  • Prospeţimea şi calitatea produselor, deşi ocupă locul 4 în clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populaţie), este de o importantă relativ mică printre ţinerii cu vârstă cuprinsă între 25 şi 35 de ani, dar şi a persoanelor care locuiesc în Bucureşti.

Ce înţelegem din studiul asta: românii îşi fac cumpărăturile cât mai aproape de casă, deci extinderea hypermarketurilor în cartiere cu unităţi de dimensiuni mai mici e o mişcare venită să întâmpine această cerinţă. Se uită la preţ, dar îşi doresc  şi o varietate cât mai bogată de produse, că să aibă de unde alege. Bonus, vor că produsele să fie proaspete şi de calitate, lucru perfect normal, toţi vrem asta.

E interesantă observaţia legată de comportamentul bucureştenilor, pentru care nu contează aşa de mult nivelul preţurilor sau prospeţimea produselor. Chiar aşa de greu e să îţi faci cumpărăturile în capitală ţării?

Personal cumpăr din Kaufland sau Carrefour, în funcţie de produsele de care am nevoie. Partea bună la Kaufland este că ştiu rapid unde găsesc produsele uzuale, pe când în Carrefour se schimbă mereu poziţionarea produselor, ba se mută chiar raioane întregi uneori, suficient cât să te scoată din minţi dacă eşti un client fidel şi în criză de timp. În plus oferta Kaufland se pliază mai bine pe necesităţile noastre.

De regulă noi mergem la cumpărături serioase de 2 ori pe lună, iar în timpul săptămânii mai cumpărăm doar pâine, legume şi fructe proaspete, direct din piaţă, dacă se poate chiar de la ţărani.

Voi când va faceţi cumpărăturile şi mai ales, de unde?

Citește mai departeDe unde îşi fac cumpărăturile românii

Îmi plac filmele străine, dar fără dublare în limba română

Am fost surprins de numărul de reacții apărute online pe tema dublării filmelor străine în limba română, cel puțin așa cum suna propunerea legislativă realizată de Victor Socaciu.

victor socaciu

Uneori am impresia că unii dintre senatorii români se trezesc ocazional din moțăiala în care se află și mai inventează câte un proiect de lege idiot, cum ar fi cazul celui de care discutăm acum: Să înlocuim vocile originale ale actorilor străini cu voci românești. Sigur că da, să nu mai solicităm creierul telespectatorilor deloc, ce nevoie avem noi de alte limbi, doar româna e cea mai tare limbă de pe glob, nu?

Cel mai echilibrat și argumentat articol pe tema asta mi se pare cel scris de @Ellunes pe blogul Malditei, 5 motive pentru care Fuck You, domnule Socaciu! Mi-a plăcut pentru că oferă și motive împotriva idei de dublare a filmelor, nu înjură inițiativa gratuit, cum o fac mulți onlineri. Apropo, pe Twitter a fost distracție mare cu hashtagul #traducerisocaciene.

Și acum ceva de la mine, de ce mă împotrivesc eu dublării filmelor în limba română. Oricum eu nu mă uit prea des la televizor, deci nu m-ar afecta foarte mult o lege de genul ăsta, dar cred că ar influența negativ educația tinerilor, deoarece nu i-ar mai impulsiona să învețe limbi noi, să își pună creierul la contribuție, să își miște rotițele.

Am crescut în perioada în care pe cablu și prin satelit nu erau foarte multe canale românești, dar în schimb la noi se urmăreau mult canalele italiene: Rai Uno, Rai Due, Rete 4, Canale 5, Italia 1. De acolo am învățat eu italiana, fără profesor și fără cărți, urmărind emisiunile, filmele și reclamele lor. Știu italiana mult mai bine decât franceza, pe care am studiat-o 12 ani la școală. Acum câțiva ani, când am lucrat în Italia în perioada vacanței de vară, intram în discuție cu italieni și ei mă întrebau de câți ani sunt acolo, deși eu aveam doar 2 luni de locuit efectiv în Italia. Spuneau că vorbesc italiana mai bine decât unii din conaționalii lor. Italiana învățată la TV, mă înțelegeți?

La fel e și cu engleza. Nu neg, am făcut destui ani engleza în școală, dar eu deja o știam din filmele văzute la TV. Plus că de când am avut acces la internet și am descoperit toate cunoștințele la care poți avea acces dacă știi limba engleză mi-am însușit-0 rapid ca pe a doua limbă. Acum citesc cărți în limba engleză, discut cu persoane din diverse colțuri ale globului în engleză, ba chiar mă uit și la filme în limba engleză, fără subtitrare, pentru a-mi dezvolta în continuare cunoștințele și a nu rugini, intelectual vorbind.

Filmele cu voci originale pe care majoritatea copiilor le văd/aud la TV reprezintă o etapă importantă în învățarea unei limbi străine. Ideea e că o lege prin care s-ar dubla toate filmele străine în limba română ar anula unul din cele mai importante avantaje pe care le avem noi, românii, când interacționăm cu alte popoare: știm să vorbim mai multe limbi străine decât ei, adesea mai bine decât ei.

Voi v-ați uita la un film străin dublat în română? Eu sigur nu.

Update: Cand e vorba de dublarea filmelor in romana… „toti suntem un pic luati”

Citește mai departeÎmi plac filmele străine, dar fără dublare în limba română

În ce branduri au încredere românii în 2011

Trusted Brands e un studiu realizat de publicația Reader’s Digest simultan în 16 tări din Europa, inclusiv România. Studiul a fost realizat prin corespondență, în perioada septembrie – noiembrie 2010. În Europa s-au trimis peste 220 de mii de chestionare cu întrebări deschise, Romania înregistrand cea mai mare rată de răspuns la nivel european, dupa Finlanda: 14,1%.

Rezultatele studiului mai jos. Se observa o creștere a încrederii românilor în brandurile made in .ro. Și da, Dacia e brand european.

Câștigătorii Trusted Brands Romania 2011

Categorii europene:

  • Automobile: Dacia
  • Electrocasnice: Philips
  • Computere personale: Dell
  • Telefonie mobila: Nokia
  • Operatori telefonie mobila: Orange
  • Camere foto: Sony
  • Agentii de turism: Paralela 45
  • Banci: BCR
  • Carduri de credit: Visa
  • Companii de asigurari: Asirom
  • Furnizori servicii internet: RCS & RDS
  • Benzinarii: Petrom
  • Vitamine: Eurovita
  • Remedii impotriva racelii si gripei: Nurofen
  • Analgezice: Algocalmin
  • Produse de ingrijire a parului: Head & Shoulder’s
  • Produse de ingrijire a pielii: Nivea
  • Produse cosmetice: Nivea
  • Detergenti: Ariel
  • Cereale pentru micul dejun: Nestle

Categorii locale:

  • Statii radio: Europa FM
  • Cotidiene: Adevarul
  • Statii TV: Pro TV
  • Pasta de dinti: Colgate
  • Retailer imbracaminte: Zara
  • Retailer electrocasnice: Domo
  • Sapun: Dove
  • Deodorant: Nivea
  • Centre comerciale: Kaufland
  • Produse de panificatie: Vel Pitar
  • Produse lactate: Danone
  • Produse din carne: Cris-Tim
  • Ulei de gatit: Untdelemn de la Bunica
  • Condimente: Fuchs
  • Ape minerale: Borsec
  • Hrana pentru animale: Pedigree
  • Clinici private: Medlife
  • Cafea: Jacobs
Citește mai departeÎn ce branduri au încredere românii în 2011

Doamnelor, nu vreți o rochie Miau?

Când am văzut oferta pe email am crezut că e o glumă proastă, dar nu, oferta e pe bune, la fel ca și brandul Miau, care chiar există. Înteleg dacă era mâncare pentru pisici, dar cum poți alege numele ăsta pentru o colecție vestimentară? Miau?!?

27 lei pentru un discount de 500 lei pentru achizionarea unei rochii de seara Miau by Clara Rotescu.
Brandul MIAU semnat de designerul roman Clara Rotescu a debutat acum 4 ani cu colectia „FirstMIAU”. Fiind o afacere de familie, produsele MIAU sunt lucrate cu atentie si pasiune. Materialele folosite sunt 100% naturale, creatiile vestimentare sunt produse in serie limitata si au o atitudine aparte, dobandita de aplicatiile si broderiile manuale.

Oferta
Miau Boutique

Deja văd discuțiile între distinsele doamne la un eveniment special:

Vai dragă, ce bine arăți…de unde ți-ai luat rochia?
Cum de unde, de la Miau!

Sunt fără cuvinte, nu mai pot spune acum decât Miau. Miau miau.

Citește mai departeDoamnelor, nu vreți o rochie Miau?

Pregătiri de 1 Mai

Nu știu de unde s-a încetățenit la noi obiceiul „nici o sărbătoare fără grătare”, dar e grav atunci când autoritățile ajung să sprijine obiceiurile astea.

Eram azi în parcul Copou din Iași și am remarcat cu mirare faptul că pe aleea principală în dreptul fiecărei bănci a răsărit un grătar, dotat cu lemne de foc. Nu apăruse nici un amator de prăjit cărnița prin zonă, probabil și pentru că era un gardian public ce păzea grătarele, dar am impresia că mâine, de 1 Mai, fumul grătarelor va inunda parcul Copou, iar coada la grătare o va depăși pe cea la toneta cu înghețată sau cu vată de zahăr.

gratar copou iasi

gratar copou iasi 2

În concluzie, mâine dacă vreți să respirați aer curat mergeți oriunde, dar nu în parc!

Ce branding de țară, ce strategii de promovare a imaginii României în exterior, ce valori împinse pentru turiștii străini… grătare frate, asta ne trebuie nouă. Cât mai multe grătare. Aa. și un dozator de bere lângă, să curgă micul mai ușor la vale pe ritmuri balcanice.

Voi cum sărbătoriți 1 Mai?

Citește mai departePregătiri de 1 Mai

Nu lăsați țigara pe pervaz

Un obicei pe care l-am remarcat la mulți fumători e următorul: vezi fumătorul cum se oprește la intrarea unui magazin de cartier, trage două fumuri din țigară, scoate fumul pe nas și pune țigara pe pervazul de lângă ușă, după care intră în magazin. Probabil ideea este că el va sta foarte puțin în magazin și nu vrea să arunce „bunătate” de țigară, dar totuși, de ce nu stă acel fumător să termine țigara și abia după aceea să intre în magazin?

Se pare că proprietarul unui magazin de cartier s-a săturat de acest obicei și a lăsat chiar un mesaj cu dedicație la intrarea în magazin:

tigara pe pervaz

Nu mai spun nimic de aruncatul țigării pe jos, direct pe trotuar, după ce fumătorul a terminat de fumat sau de aruncatul țigării pe geam când e la volan.

Aștept cu interes ziua când se vor aplica și la noi amenzile pentru aruncarea gunoaielor pe stradă, inclusiv a țigărilor, cojilor de semințe sau rahatului de câine. De existat există, de aplicat pauză.

Apropo, ați văzut vreun individ în România să iasă la plimbare cu patrupedul și să strângă după el când își face nevoile în mijlocul trotuarului, cu pungulița? Eu încă NU.

Citește mai departeNu lăsați țigara pe pervaz