E bine că tinerii care încep să lucreze în comunicare își dau seama că au probleme în a se exprima, mai ales atunci când comunică pentru un brand, deoarece folosesc un limbaj de lemn, plin de expresii sforăitoare.
E trist că în multe din facultățile românești se învață o mulțime de lucruri inutile, ce nu te ajută deloc în viața reală, dar nu se învață chestiile cu adevărat necesare, de exemplu cum să te exprimi clar, pe înțelesul clienților, indiferent că vinzi șuruburi cu piuliță, aspiratoare cu apă sau acceleratoare de particule.
E adevărat, ni se vinde prea mult bullshit, iar dacă tu trebuie să scrii texte ai câteva indicii pentru a realiza dacă bați câmpii.
Când începi să folosești des în textele tale expresii ca misiune, viziune, inovație, cumul, soluții complexe, multidimensionale, entuziasm, multi-brand, interdisciplinar, neconvențional și altele, pe care în viața reală nu le-ai folosi nici dacă ești amenințat cu pistolul, dă-ți două palme și treci înapoi la birou, mai ai mult de lucru. Nimeni nu citește porcăriile astea, nici măcar șeful tău care va aproba textul, doar pentru că e safe.
Este o variantă și mai simplă: ia textul pe care l-ai scris despre noul super mega produs lansat și citește-l cu voce tare, în fața unor prietenii care nu au nici o legătură cu domeniul. Dacă până la final ei nu se prăpădesc de râs și tu nu ești roșu de emoție înseamnă că ai scos ceva decent, citibil.
Textele ar trebui să fie simple, pe înțelesul tuturor, mai ales când vorbim de comunicate de presă, reclame, articole pentru ziare și online. Nu faci documentație tehnică pentru reactoare nucleare, încerci să explici unor oameni ceva, să îi motivezi să cumpere de la tine, să te țină minte. Aici merge și o recomandare pentru Confesiunile unui om de publicitate, încă o carte bună de citit.
În rest sfaturile sunt simple, dacă vrei să comunici mai bine, pe înțelesul tuturor:
- Write like you talk.
- Start a blog.
- Read a lot.
Scrieți așa cum vorbiți, pentru că lumea reacționează la comunicarea directă, nu la limbajul corporate.
Porniți un blog pentru că veți lua multe șuturi la început și asta vă va ambiționa să deveniți mai buni, să vă exprimați mai ușor, să vă cizelați stilul.
Citiți la greu, orice gen de cărți, pentru a vă îmbogăți vocabularul, a veni cu idei și expresii noi, a pune neuronii în mișcare.
Și mai sunt 2 cursuri faine și gratuite pe care le recomand, Copywriting 101:How to Craft Compelling Copy și Marketing Bullets.
Voi ce faceți pentru a vă perfecționa felul în care comunicați?
Cred ca asta este si o problema de educatie informala….. de lectura in primul rand. Lectura de orice fel, nu doar carti de “cum sa ajungi lider in 3 pasi”. Eu personal nu consider ca facultatea are vreo vina ca un student a citit 2 carti in toata viata lui in afara de cele impuse de sistemul de invatamant. Ne-au ajuns efectele lipsei cititului. Sunt perfect legate – nu citesti, nu iti dezvolti vocabularul si ajungi sa folosesti cateva sute de cuvinte, mereu aceleasi, o limba de lemn in final.
True, doar că multe facultăți te pun să înveți materii inutile, profesorii știu asta, dar nici nu se obosesc să se adapteze realității, și studenții au un șoc când ajung în lumea reală și folosesc maxim 15-20% din ce au învățat.
Pe mine ma ia somnul cand citesc mesaje, comunicate sau alte texte corporatiste pline de avant revolutionar. De obicei, nu rezist mai mult de 1 paragraf.
Ehei, dar mult mai interesant e cand discut cu o persoana coplesita de adancimea propriului discurs corporatisto-cheguevarian. Desigur, dupa ce ascult un pic, incep sa intreb: “si, concret, cum faceti voi ca sa implementati misiunea companiei in activitatea de zi cu zi?” sau “da-mi cateva exemple in care ati demonstrat transparenta in relatia cu tertii, fata de companiile care nu o fac?”
Ador conversatiile de genul asta … iti ofera asa o fata perplexa a interlocutorului! 🙂
[…] sforăitoare cu limbaj corporatist, de lemn. Știți despre ce vorbesc, textele alea care încep cu Suntem o companie a cărei misiune și […]