Din ciclul ce suveniruri se mai vând cu ocazia nunţii dintre William şi Kate azi avem prezervativele regale de la Crown Jewels, pentru cei care vor să facă sex regeşte:
O listă cu suvenirurile inventate de englezi cu ocazia nunţii găsiţi aici. Englezii ăştia vor să facă bani din orice.
Săptămâna trecută am primit acasă o vizită neobişnuită. În cadrul unei promoţii Coca-Cola, doua tipe (sau o tipă şi un tip) sunau la uşile apartamentelor. Când deschideai erai surprins de o masă micuţă, amenajată la ca restaurant, fetele fiind îmbrăcate şi ele adecvat.
Tipele îţi ofereau gratuit o sticlă de Coca-Cola de 1,5 litri şi un pachet de 250 grame de paste Băneasa, plus un fluturaş cu o reţetă de paste cu carne sau ceva similar. Mesajul era clar, mesele sunt mai bune dacă bei şi Coca-Cola. O da!
Din ce am aflat promoţia a avut loc în toate cartierele din Iaşi, cred că şi în alte oraşe din ţară. Nu ştiu dacă gustul din sticla oferită la promoţie e cel din Est sau cel din Vest, dar câteva întrebări au rămas:
1. De când este Coca-Cola distribuită la sticlă de 1,5 l, chiar şi în mod gratuit?
2. Cei de la pastele Băneasa au plătit şi ei ceva pt a fi incluşi in campanie?
3. Oare chiar va creşte pe termen lung consumul de Coca-Cola daca derulezi o campanie de sampling masiv în toate oraşele mari din România?
Discutam zilele trecute cu cineva de la departamentul de marketing dintr-o firmă şi încercam să îi explic de ce e important să monitorizeze discuţiile despre brandul lor, de ce trebuie să utilizeze reţelele sociale, de ce trebuie să verifice ce spune o simplă căutare pe Google dupa brand şi după cuvintele cheie asociate cu brandul lor.
Prezentarea de mai jos a venit la timp, via Manafu. Consumatorii utilizează reţelele sociale, consumatorii se documentează căutand informaţii pe Google, iar dacă brandul meu nu influenţează aceste informaţii consumatorii pot să îşi formeze o impresie gresită despre el.
99,99% dintre voi nu ştiţi că eu mai am încă un prenume, pe care nu îl folosesc. Vă provoc să îl găsiţi . Nu îl folosesc pentru că nu îmi place şi pentru că eu cred în teoria numelor scurte. Cu alte cuvinte, teoria asta spune asa: cu cât ai un nume mai scurt şi mai uşor de reţinut îţi cresc şansele de a te relaţiona mai uşor cu ceilalţi, de a te integra mai rapid în diferite medii, de a avea succes. Pe principiul ăsta am mers şi când am militat pentru un nume scurt destinat fetiţei noastre, Diana. Da, am câştigat.
Cred că există şi ceva studii pe tema asta, nu am cercetat foarte amănunţit, dar puteţi observa şi voi dacă teoria e valabilă sau nu. Să spunem că vă sunt prezentate două persoane la un eveniment: Adumitresei Pascal Cosmin Dumitru şi Pop Ciprian.
Peste 2 luni de zile, dacă vă veţi întâlni cu ele pe stradă, al cărei nume vă va veni mai uşor în minte? Eu marşez pe domnul Pop.
Pe acelaşi principiu, al numelor scurte şi uşor de reţinut se ghidează şi companiile atunci când aleg numele brandurilor noi: scurte, uşor de reţinut şi cu sens pentru utilitatea produselor încorporate sub acel brand.Există şi excepţii, dar puţine. O listă cu nume lungi de branduri din afară aici.
Ca idee, care este cel mai lung nume de brand pe care îl cunoaşteţi (nume de brand, nu slogan)? Sunteţi de acord cu teoria numelor scurte de mai sus?
Recomandările vin de la The Chartered Institute of Public Relations – Anglia, fiind adresate membrilor institutului.
Ce să faci:
1. Engage in conversation.
2. Ensure a brand is consistent across networks and platforms.
3. Disclose relationships when endorsing an organisation/ client / customer.
4. Be honest about who ‘manages’ social media channels.
5. Outline content approval process from the offset.
6. Be transparent when updating information.
7. Correct errors openly and in a timely manner.
8. Add a ‘views are my own’ disclaimer where appropriate.
9. Be upfront about conflicts of interest and paid for opportunities.
10. Be respectful.
Ce să nu faci:
1. Forget that a social media presence becomes part of a brand legacy
2- Make an audience feel uncomfortable.
3. Bring a company into disrepute.
4. Reveal company / client sensitive information or intellectual property.
5. Be fake.
Ghidul cu recomandări îl puteţi citi aici.
O cercetare realizată afară pe 3300 de marketeri din diverse companii a ajuns la următoarele rezultate:
Cecetarea a fost realizată de Social Media Examiner, aveti rezultatele complete aici.
Dacă s-ar realiza ceva similar la noi mă aștept ca procentul marketerilor interesați de social media să fie mult mai mic, în fond abia în ultimul an simt că a crescut și la noi importanța acordată promovării online de companiile mici și mijlocii, mai ales după ce Facebook și blogurile au ajuns mainstream.
Cât despre întrebările legate de integrarea social media in mixul de marketing cred că sunt aceleași indiferent de zonă, practic sunt dilemele marketerului aflat la început de drum în promovarea online.
Facebook acordă o importanţă tot mai mare paginilor de brand, oferind companiilor metode noi de a interacţiona cu fanii. LinkedIn a cosmetizat si el paginile de companie.
Acum apar şi noutăţile:
1. Se zvoneşte că Twitter vrea să permită crearea de pagini pentru branduri într-o manieră similară cu Facebook.
2. Foursquare a lansat Pages Gallery.
Ok, e clar că tendinţa este de a oferi tot mai multe facilităţi brandurilor. De ce? E simplu, pentru că o companie va fi dispusă să plătească mult mai uşor pentru nişte servicii decât un utilizator obişnuit. Avem utilizatorii, acum să vedem cum facem şi bani de pe urma lor. Brandurile sunt cheia profitabilităţii pentru reţelele sociale.