fbpx

Etichetă dezvoltare personala

Credibilitatea prin asociere

Are Vali un articol cu trimitere la ultimul clip video postat de Coffeezilla împreună cu Jason Calacanis, despre antreprenorii falși care încearcă să vândă diverse cursuri online. Canalul Coffeezilla e foarte ok, tipul caută toți țeparii de pe internet și arată cum funcționează sistemul lor, cum te manipulează. L-am mai recomandat și eu pe aici.

În clipul video unul din subiectele abordate, despre care am citit prea puțin la noi, este credibilitatea prin asociere. De asta vedeți și la noi mulți vânzători de fum cum încearcă să apară prin poze cu vedete sau antreprenori reali, deoarece vor să beneficieze de transferul de credibilitate. Dacă îl văd pe Costel în 5 poze alături de 5 vedete ajung să cred că și Costel e vedetă, deci sunt mai multe șanse să am încredere în ce vinde sau recomandă el.

Mai jos clipul pus direct la minutul 3:17, când vorbesc despre  credibilitatea prin asociere, deși vă recomand să vă uitați la tot când aveți timp.

Tehnica asta nu e folosită doar de vânzătorii de fum, o folosesc și cântăreții la început de drum, când scot video featuring-uri cu alți cântăreți consacrați, o folosesc și actorii necunoscuți, atunci când apar în primele filme alături de actori premiați și așa mai departe.

Bine, la vedete de fapt sunt casele de discuri sau agențiile în spate, care pun la cale colaborările prin care ridică jucătorii noi din domeniu. În timp, dacă vedeta are și un pic de talent nu mai e nevoie de transferul de credibilitate prin asociere, ajunge vedetă pe cont propriu.

În cazul antreprenorilor de carton care încearcă să vândă diverse cursuri online mecanismul e mult mai simplu, au nevoie doar de bani și o agenție de PR.

Plătesc apariții în câteva emisiuni TV, trimit câteva comunicate de presă, organizează câteva evenimente unde invită vedete reale (contra cost, evident) și în timp oamenii ajung să aibă impresia că ei sunt pe bune, deși nu au în spate realizări, companii crescute de la zero sau experiență practică. Sunt și la noi destui, e suficient să deschideți ochii.

De exemplu acum 2 ani erau pline posturile de radio românești de reclame la cursurile despre cum să te îmbogățești vânzând pe Amazon, deși în afară sistemul era deja expirat de mult. Cei care plăteau pentru reclamele radio nu făceau bani vânzând pe Amazon, ci vânzând cursuri despre vânzarea pe Amazon credulilor care aveau câteva mii de euro de cheltuit aiurea.

Înainte de pandemie erau și niște evenimente de business la care nu am participat niciodată, deoarece pe lângă mulți speakeri cu istoric real, succes dovedit, se strecurau și unii vânzători ce fum, ce erau în căutarea unui transfer de credibilitate.

Ideea e simplă, în momentul când vezi pe internet un guru din ăsta fals cum îți promite cheia succesului pentru 999,99 lei încearcă să te uiți în spatele lui, să vezi cine e de fapt, ce recomandări are, ce a făcut la viața lui, dincolo de comunicatele din presă și testimonialele plătite. Are realizări reale sau doar aruncă o perdea de fum pentru a prosti oamenii?

Citește mai departeCredibilitatea prin asociere

Obiective concrete, nu rezoluții

Lăsând la o parte gluma cu rezoluția mea pe 2020 va fi 4K, avem tendința ca la început de an să ne propunem chestii pe care vrem să le facem, schimbări pe care ni le dorim în viața noastră. Problema, zic eu, este că majoritatea oamenilor vin cu rezoluții vagi, de genul vreau să fiu un om mai bun, vreau să slăbesc, vreau să câștig mai mulți bani, vreau să călătoresc mai mult. Evident, la final de an ne uităm în spate și descoperim că nu am realizat mai nimic din ce ne-am propus. De ce? Pentru că nu ne-am propus nimic concret.

Citește mai departeObiective concrete, nu rezoluții

De ce e bine să ai bani economisiți

Vorbeam cu niște oameni care din exterior păreau că o duc destul de bine, cu mașini noi, case frumoase, concedii de fițe, tot pachetul. Și îmi spuneau că sunt destul de stresați, jobul sau firma le mănâncă mult timp, nu pot să refuze clienți sau să schimbe jobul tocmai pentru că au rate de plătit, familii de întreținut, și tot stilul ăsta de viață se poate prăbuși dacă fac o mișcare greșită. Practic se simțeau prinși la mijloc.

Și răspunsul e unul simplu, ai nevoie de economii pentru a ieși din capcana asta. Da, e trist, ca să faci economii poate că mașina va trebui schimbată cu una mai ieftină, casa poate că va deveni apartament, concediul în Belize poate că va fi făcut la frații greci, dar depinde ce contează pentru tine, să arăți tuturor că ai #valoare sau să dormi liniștit noaptea, fără stres și compromisuri.

Citește mai departeDe ce e bine să ai bani economisiți

Cum devenim săraci încercând să părem bogați

Americanii au un concept numit rat race, care sintetizează foarte bine cursa asta după bani, putere și avuții, în care ne trezim prinși mulți dintre noi. Și chestia este că dacă vorbești cu oamenii majoritatea vor spune că ei își doresc de fapt să aibă un stil de viață echilibrat, un job unde să meargă cu plăcere, mulți prieteni, timp pentru pasiuni, dar nu pot, că sunt nevoiți să facă compromisuri, să bage ore suplimentare, să piardă zilnic ore cu naveta prin aglomerație.

Ei nu ar dori asta, dar vila aia nu se plătește singură, mașina ultimul răcnet vine și ea în rate, vacanțele alea exotice pentru care îi invidiază toți prietenii costă și ele cel puțin salariul pe o lună, și asta este, ce să-i faci, ei trebuie să muncească mult pentru a menține stilul ăsta de viață, chiar dacă 99% din timp sunt nefericiți. Asta e rat race-ul, mereu vrem mai mult, facem tot mai multe copromisuri, și puțini realizează că în goana după bogăție sau aparența ei devenim tot mai săraci, și fizic și intelectual.

Citește mai departeCum devenim săraci încercând să părem bogați

Detectorul de bullshit

Văzusem recent niște discuții despre superputerile noastre secrete, cred că era campanie pentru ceva. Am reținut ideea, la ce crezi tu că ești mult mai bun, față de cei din jurul tău? Și mă gândeam că superputerea mea este că detectez în 5 secunde când cineva încearcă să mă prostească. Eu îi spun detectorul de bullshit. Bine, s-ar putea să fie o superputere pe care o avem mulți dintre noi, că majoritatea am crescut într-o Românie în care se trăgeau multe țepe, și am învățat din ele, dar e o superputere care trebuie lucrată și întreținută, nu te naști cu ea.

Citește mai departeDetectorul de bullshit

Cum am scăpat de sindromul impostorului

Din ce am văzut sunt mulți oameni în jur care suferă de sindromul impostorului, adică sentimentul acela că nu ești niciodată suficient de bun în domeniul tău, că ceilalți din jurul tău sunt mai buni ca tine, că oamenii au o impresie prea bună despre capabilitățile tale, când tu de fapt ești slab pregătit. Și culmea, suferă de sindromul ăsta oamenii chiar buni pe nișa lor, despre care cei din jur au o părere foarte bună. Adevărul e că nu scapi niciodată complet de sindromul impostorului, mereu va fi un pitic pe creier care îți va spune că puteai să faci mai bine proiectul X sau sarcina Z. Ce poți face însă e să te obișnuiești cu ideea că mereu vei avea ceva nou de învățat, să te compari pe tine cel de azi cu cel de ieri și de acum 1 an, ca să realizezi cât ai evoluat, și să ții cont uneori și de părerea celor apropiați, cum te văd ei pe tine.

Citește mai departeCum am scăpat de sindromul impostorului