Stăteam eu și mă gândeam că totuși pandemia și criza asta au generat niște schimbări, chiar dacă sunt subtile. Poate că am ajuns să realizăm ceva simplu, lucrurile care ne fac cu adevărat fericiți nu sunt mereu cele materiale, ci țin mai degrabă de experiențele din viața noastră, de oameni care ne înconjoară. Fericirea e chiar în fața noastră, dar noi suntem prea proști să o vedem.
Când eram mai tânăr (și mai prost) credeam că atunci când am dreptate într-o discuție trebuie sa merg până în pânzele albe pentru a explica și demonstra interlocutorului de ce și cum, pentru a câștiga eu. Uneori îmi ieșea, alteori nu, dar timpul meu tot pierdut era. Odată cu maturitatea a venit și revelația – nu am nimic de câștigat, chiar dacă argumentele sunt de partea mea. Așa ajungi mai rapid la ZEN, alegând să renunți.
Știți cum se spune, viața uneori e ca un joc de șah sau de poker. Pokerul este mai mult decât un simplu joc obișnuit – este o minune matematică. Mulți sunt conștienți de efectele sale pozitive și de faptul că popularitatea sa este în continuă expansiune. Este vorba despre un joc al minții și în același timp de un sport strategic care îți pune la testare abilitățile analitice, matematice și interpersonale. Este totodată un joc care predă indirect lecții de viață.
Șahul este, de asemenea, mai mult decât un joc, mai mult decât un sport al minții. Prin intermediul său poți obține răspunsuri la multe dintre dilemele pe care le ai.
În engleză sună mai bine, Taking Care of Your People, dar ideea e tot aia, în vremuri ca astea cel mai important e să ai grijă de cei apropiați: familia, puținii prieteni buni pe care îi ai, angajații care trag tare la firmă, colaboratorii de care ai nevoie și care te-au ajutat la rândul lor, clienții fideli pe care îi vrei și după ce va trece nebunia asta.
Toată lumea e stresată, îngrijorată, abia în clipele astea vezi liderii adevărați, oamenii care au o direcție și te ajută să nu fii dus de val. Scriu astea deoarece am impresia că lumea a devenit mai egoistă, individualistă, și deși asta ajută pe termen scurt la supraviețuire, pe termen lung vor rezista cei care stau în haită, nu lupii singuratici.
Din când în când văd același meme pe Facebook, cel din poză, distribuit de regulă de oameni care caută o scuză pentru sărăcia lor – dacă ai mâncare în frigider, haine pe tine, un acoperiș deasupra capului și un pat unde să dormi ești mai bogat decât 75% dintre oameni.
Teoretic mesajul ar trebui să ne pună pe gânduri, să ne facă să fim recunoscători pentru ce avem. Problema, zic eu, e că mulți folosesc citate din astea motivaționale pentru a se complace, a nu își dori mai mult de la viață, a căuta scuze pentru unde sunt acum, pe tiparul Da, poate că am un job de rahat și zero economii în bancă, dar hey, am casă, am pat, sunt mai bogat ca majoritatea oamenilor din lume, nu?
Că tot e perioada sărbătorilor și a vacanțelor, cred că majoritatea sperăm că în perioada asta vom petrece mai mult timp de calitate alături de cei dragi, ne vom face amintiri pentru o viață, numai bune pentru pus în albumul foto sau urcat pe Google Photos. Ieșiri la munte, mese copioase în familie, mers la patinoar, la ski, săniuș și alte activități pe care le facem împreună. Clar sunt șanse mai mari să se întâmple toate astea în vacanță, să te distrezi de minune cu familia, dar cum zice și Ryan, chiar și zilele obișnuite pot fi pline de clipe speciale.
Cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie cu bani pe care nu îi deținem pentru a impresiona oameni care nu ne plac. Cam asta zicea Dave Ramsey, și dacă vrei să schimbi ceva în viața ta ajungi să citești despre independența financiară și cum o poți obține, înainte să fii prea bătrân pentru a te bucura de viață. Și în teorie sună bine, pui mai mulți bani deoparte, cheltui mai puțin. Majoritatea însă renunță când descopere că trebuie să își schimbe stilul de viață în mod radical.