Am fost în weekend La Horezu cu mai mulți bloggeri, la invitația celor de la AutoBoca și România Magică. E un orășel cu 6 mii de locuitori pe care vroiam să îl explorez mai mult încă din 2009, când am trecut în fugă prin zonă. Zona e cunoscută în țară și afară mai ales datorită ceramicii populare, dar eu bănuiam că ascunde mult mai multe atracții turistice.
Am urcat mai multe fotografii cu eticheta #LaHorezu pe Facebook, Twitter și Instagram dacă vreți să vedeți în timp real frumusețile zonei, iar pe Tagboard.com/lahorezu sunt toate adunate la un loc.Nu pun linkurile doar pentru a vă convinge că merită să vizitați Horezu, ci pentru că atunci când am ajuns acasă am fost surprins să discut cu mai mulți prieteni care au văzut fotografiile și au citit primul articol despre ceramica populară de la Horezu. Toți mi-au spus același lucru: E fain tare la Horezu măi Marius. Mi-a spus inclusiv soția același lucru, deci cred că va trebui să includ și Horezu în următorul circuit prin țară, eventual să ajung pe 6 iunie, când începe Cocosul de Hurez – Targ de ceramica populara (poze de anul acesta găsiți aici, sunt foarte activi pe Facebook, anul trecut au fost peste 10.000 de vizitatori la târg).
O să vă spun din start, nu vă duceți la Horezu dacă vreți fițe, lux și opulență. Mergeți la Horezu dacă vreți să descoperiți tradițiile românești, să vedeți peisaje frumoase, să discutați cu oameni simpli și să înțelegeți că bucuria de a trăi vine din lucrurile mici. Mergeți pentru relaxare.
M-a impresionat primirea de care am avut parte, începând de la ghidul de la Centrul de promovare şi informare turistică din Horezu, căruia îi străluceau ochii atunci când ne povestea despre toate minunățiile zonei, se vedea că e pasionat de meseria lui, continuând cu primarul care ne-a primit cu brațele deschise, semn că cei din Horezu conștientizează importanța turismului pentru zona lor și faptul că online-ul este un mediu foarte eficient pentru a ajunge la turiști și încheind cu faptul că de la punctul turistic din centrul Horezului poți încheia biciclete Mountain Bike cu 5 lei pe oră, pentru a explora în tihnă frumusețile naturii din jur. Nu am avut timp pentru biciclete de data asta, dar când mai ajung prin zonă mă și văd plimbându-mă câteva ore pe toate străduțele și potecile.
Mi-a plăcut doamna Vasilica din satul Olari, aproape de Horezu. Am vizitat-o pentru a afla câteva din secretele olăritului și am descoperit o lume plină de culoare și forme. Dacă v-aș spune că ea realizează în câteva ore de muncă peste 350 de produse din lut m-ați crede? Bine, acesta e doar începutul, în continuare, oalele, cănile, farfurile și celelalte produse din lut trebuie băgate în cuptorul special, arse câte 300 de bucăți o dată, pictate, arse din nou, e un proces care se întinde pe câteva săptămâni, dar rezultatele sunt uimitoare, uneori nici nu îmi vine a crede ce pot crea acești oameni modești cu mâinile lor din simplul lut. Am cumpărat de la ea 2 cănițe pentru țuică, foarte frumos realizate – 3 lei bucata. Mă gândeam că e prea puțin pentru munca care e ascunsă în aceste căni.
Mi-a plăcut la pensiunea Alex și Tedi, unde am stat 2 nopți. Aproape de centrul Horezului, amenajată frumos, cu internet wireless și prize peste tot, cu un foișor unde ți-e mai mare dragul să stai la povești și un proprietar modest, la locul lui, care a făcut cinste cu o sticlă de vișinată și una de afinată, au fost apreciate chiar și de ambasadorul Franței când a fost în vizită. Nu știu ce gusturi avea el, dar mie afinata mi s-a părut tare … bună.
Mi-a plăcut La Cristian, cabana aflată la 1600 de metri, în creierii Munților Căpățânii, la vreo 20 de kilometri de Horezu, construită de un pasionat al muntelui. Nu ajungi chiar ușor aici, drumul e încă în lucru și e bine să ai o mașină cu garda la sol mai înaltă sau mașini de la AutoBoca care își fac datoria eroic indiferent de marcă, dar și când ajungi brusc te relaxezi și uiți de tot și de toate, aveam senzația că nici măcar nu mai sunt în România.
Nu există curent, gaz, semnalul la telefon se vânează cu arcul, dar găsești oameni simpli cu care poți sta la povești, găsești un proprietar de pensiune care a montat panouri solare și o centrală eoliană pentru a asigura tot comfortul oaspeților ce îi trec pragul, iar ambianța rustică te îndeamnă să stai acolo mai mult de 2 nopți, cât am stat noi. Poți face trasee de munte timp de câteva ore prin zonă, poți merge la stâna de vaci din apropiere și cumpăra brânză sau unt natural 100%, direct de la producător (e o familie care 4 luni pe an stă doar pe munte și nu coboară jos, la oraș), sau poți dormi extrem de bine în paturile moi din camere. Bonus, teren pentru tenis de câmp, tenis de masă și biliard, dacă mai aveți timp și energie.
Mi-a plăcut Mănăstirea Bistrița și mai ales bisericuța din Peștera Liliecilor, veche de sute de ani. Nu sunt genul care să merg în pelerinaje religioase, dar locul merită vizitat pentru vederile care sunt uimitoare. De la mănăstire, după ce urci pe munte timp de 20 de minute ajungi deasupra Defileului Bistriței. Acolo, printr-o crăpătură în munte te strecori în mersul piticului cale de 10 metri, trecând brusc de la 30 de grade la 5 grade și descoperind o altă lume, unde acum mult timp călugării trăiau și se rugau. Cuvintele nu pot descrie senzația pe care o ai când intri în peșteră și vezi bisericuța ascunsă de pericolele vremii, și nu trebuie să fii o persoană religioasă pentru a fii impresionată de ceea ce vezi.
Dacă ajungeți în Horezu nu vă mulțumiți cu 2-3 suveniruri cumpărate de la strada principală, care să dovedească că ați fost acolo. Atenție și la falsuri, am văzut că mai sunt unii comercianți care încearcă să vândă chinezisme în locul ceramicii tradiționale din Horezu. Cumpărați de la meșterii autentici, care vă vorbesc despre istoria Horezului, despre tradiții și semnificațiile din spatele oalelor pictate de ei.
Vizitați zona, vorbiți cu oamenii, descoperiți locurile, zăboviți măcar o zi două, pentru că e păcat să treceți pe aici și să spuneți că tot ce ați văzut în Horezu sunt niște vase ceramice frumos pictate de către meșterii locului. Horezu e mult mai mult.
Șii, ce spuneați că faceți weekendul următor? 🙂
Articole și fotografii frumoase realizate de ceilalți bloggeri din grup (se actualizează):
- Primele impresii de #LaHorezu
- Cum se face ceramica de #laHorezu?
- Două mâini ce produc cât o fabrică
- Unde să stai #LaHorezu
- Vlog-ul de Marti olareste #laHorezu
- Destinatie de vacanta #LaHorezu
- Apus de poveste #laHorezu și moldoveanca soferita
- #LaHorezu
- Am furat meseria meşterilor olari de #LaHorezu
- Am vrut să-mi fac o farfurioară dar a ieșit o scrumieră #LaHorezu
- Să promovezi sau să nu promovezi turismul?
Dacă ajungeți în Horezu nu vă mulțumiți cu 2-3 suveniruri care să dovedească că ați fost acolo http://t.co/5v6Dhbi29q #LaHorezu
Superb! Avem cu ce ne mandrii insa multi dintre noi suntem preocupati sa vedem ce au altii frumos „ambalat”! Inca avem probleme de promovare , nu stim sa ambalam frumos minunatiile pe care le detinem in tara. Si daca mai punem la socoteala ca avem o gramada de persoane care au un mare interes in a distruge frumusetea naturala putem afirma ca mai avem mult pana vom obtine nota de promovare la capitolul Turism!
este o zona pitoreasca fantastica
am fost de mai multe ori cu familia si as revizita-o oricand, dar este mai greu cu timpul…
Eu stau la 30 de km de Horezu si este foarte frumoasa aceea zona, merita sa faceti un tur pe acolo.
Multe locuri de vazut in tara asta, este incredibil cum poti gasi locuri de relaxare departe de aglomeratia si stresul urban mai peste tot in Romania.