Dacă vi se pare că sunteți asaltați prin hypermarketuri de tot felul de oferte, promoții și concursuri, să știți că nu vi se pare, brandurile au descoperit că asta ne face să cumpărăm, mai ales în perioade dificile, ca cea prin care trecem. Avem și studiu recent pe tema asta, Analiza comportamentului consumatorului la cumpărături.
Rezumatul e că marketingul trage tare ca să crească fidelitatea clienților față de brand, că unui client care revine e mai ieftin să îi vinzi decât să atragi un client nou, dar e criză, și 3 plus 1 gratis sau câștigă o vacanță de vis sună mai bine decât Îți mulțumim că ești clientul nostru de 20 de ani, dar noi facem promoții doar pentru clienții noi.
Apropo de ultimul material Recorder, îmi e milă de cei care au plătit apartamente la Nordis, deși prin cercurile de investitori în imobiliare se vorbea de peste 1 an despre faptul că lucrurile nu sunt tocmai ok acolo.
Totuși, despre altceva voiam să vă scriu azi, mai precis despre afirmația lui Emanuel Poștoacă, asociat Nordis, când a fost acuzat că aceleași apartamente au fost vândute de mai multe ori. O găsiți la minutul 54 mai jos. Nordis anunța în 2021 că în a doua clădire a hotelului construit în Mamaia mai aveau doar 5% apartamente nevândute – aproximativ 20 de bucăți, iar în 2023 anunța că au mai încă vândut 150 de apartamente.
Poștoacă a declarat că departamentul de marketing Nordis a împachetat lucrurile, adică a exagerat numărul de apartamente vândute, asta fiind o strategie de marketing, zice el – declari că ai mulți clienți, că ai vândut deși nu ai vândut în realitate, de parcă vindeau semințe, nu apartamente. Practic el încerca să se scoată, să spună că au mințit în declarațiile publice, ei de fapt nu au vândut apartamentele de mai multe ori unor persoane diferite, cu promisiuni de cumpărare pe care au încasat avansuri mari.
Despre ce a făcut Nordis se va pronunța justiția, sper, eu voiam doar să zic cum se vede declarația asta din colțul meu, care lucrez de ceva timp în domeniul marketingului.
Advertica a împlinit anul ăsta 13 ani (frumoși), și probabil facem ceva bine, de am rezistat până acum. Nu intru în definiții stufoase, dar ideea de bază este că prin intermediul marketingului, companiile nu doar că vând produse sau servicii, ci construiesc relații, creează valoare și își întăresc poziția pe piață.
Ca să o dau pe șleau, noi nu am acceptat niciodată un client care a venit la noi cu un produs sau serviciu pe care voia să îl promoveze mințind sau înșelând cumpărătorii, pentru că ăsta NU e marketing.
Fiind ocupat cu munca pe plantație mai ratez din scandalurile zilei, dar am prins o discuție despre unul recent – 2 influenceri au filmat o reclamă pentru LIDL-ul de la Electric Castle și apoi au aruncat o plasa plină cu produse sigilate direct la gunoi. 🤨
Am zâmbit trist, acolo e vina agenției, probabil au recomandat-o pe Sânziana pentru că are mulți urmăritori, voiau să rupă pe reach la festival, dacă se uitau un pic pe profilul ei și-ar fi dat seama că nu are nici o treabă cu publicul țintă al brandului, ea făcând reclamă la absolut orice.
Dacă vreți rezultate în campanii online lucrați cu oameni care au o comunitate la care țin, care au valori morale, care se asociază cu branduri similare lor, nu cu influenceri ce recomandă orice pentru a face un ban, de la biscuiți Poieni la păcănele.
Marketing Miner e un tool SEO lansat în urmă cu câteva luni și pe piața din România. Versiunea inițială a platformei SEO a fost lansată în 2015 în Cehia, între timp a evoluat mult și ajuns să fie utilizată de peste 40.000 de persoane la nivel global. Platforma e gândită pentru oamenii de marketing care vor să monitorizere brandul lor și concurența, să își optimizeze site-urile sau magazinele online și sunt axați pe cifre, analize, nu doar pe povești.
Mi se pare că e gândită pentru cei care vor o soluție SEO accesibilă. Are opțiuni pentru profesioniști, dar e destul de accesibilă și pentru începători. Pachetele încep de la 13 dolari pe lună, în care aveți incluse 1000 de credite, adică echivalentul a 1000 de cuvinte cheie urmărite săptămânal sau 200 zilnic, dar poți testa platforma și cu versiunea gratuită, în care primești 10 cuvinte cheie urmărite săptămânal sau 3 zilnic.
Am mai scris despre asta și în trecut pe blog, una din preconcepțiile pe care încă le văd în zona de marketing este că trebuie să targetăm cu reclame mai ales tinerii, că ei sunt cei care cheltuie bani, când în realitate oamenii bogați, cu puterea de cumpărare reală, sunt de fapt baby-boomers și gen X, adică cei cu vârste între 60 – 69 de ani sau 44-59 de ani.
Sigur că sunt și nuanțe, dacă vinzi chestii pentru tineri, gen machiaje și haine la modă acum, o să mergi pe millenials sau gen Z, tinerei și adolescenți, dacă vinzi concerte și festivaluri la fel, dar dacă vrei să vinzi mașini de la 100k euro în sus sau vacanțe exotice de 10k s-ar putea să ai mai multe șanse afișând reclamele celor care chiar își permit ce vrei tu să vinzi.
Unde sunt de fapt averile în Statele Unite, pe generații, de aici:
Nu zic că ar trebui să nu mai includem tinerii în segmentare, în fond cum îi crești așa îi ai și e mai ușor să convingi pe cineva care încă nu e loial unui brand să încerce ceva nou, față de cei care utilizează de ani de zile aceleași branduri și sunt mulțumiți de ele.
Plus că tinerii sunt mult mai dispuși să dea banii pe experiențe, față de seniori, unde trebuie să vii cu argumente practice, să lucrezi pe rațional, să filtrezi între pensionari și cei care chiar au avere, și e mai mult de muncă să convingi pe cineva trecut de 60 de ani să cumpere produsul tău, nu e suficient să scoți un text siropos.
Totuși, cred că marketingul încă ignoră seniorii, în reclamele la mașini scumpe apar tot tinerei care în realitate încă stau cu părinții. Idem la bănci, deși când ești tânăr abia dacă încasezi salariul în bancă, nu se pune problema de fonduri de investiții sau de economii.
Au apărut utilizatori de Instagram care se plâng de reclamele video unskippable, similare reclamelor video la care nu poți da skip pe Youtube. Instagram a confirmat oficial că testează astfel de reclame, în goana după profit, deși ei zic că vor să ofere mai multă valoare advertiserilor.
Evident, în Europa cine vrea poate să plătească 12.99 euro lunar pentru a scăpa de reclame, funcționalitate lansată anul trecut de Meta la presiunile UE, dar nu cred că se vor grăbi prea mulți să plătească, eu nu am găsit cifre despre procentul celor care plătesc deja.
Problema cu reclamele video unskippable, comparativ cu Youtube, este că Youtube oferă mult conținut video cu adevărat util, ca să nu mai zic de Youtube Music, pentru care utilizatorii sunt dispuși să plătească abonamente. În schimb, ca simplu utilizator de Instagram eu nu cred că platforma oferă conținut video suficient de atractiv și diversificat, pentru care oamenii ar plăti. Voi?
E 2024 și aparent recomandările făcute de experții social media înainte ca toate rețelele de socializare să se tiktokizeze (da, am inventat eu cuvântul ăsta) nu prea mai sunt valabile. În urmă cu câțiva ani ni se recomanda să facem conținut diferit pentru fiecare platformă, că pe Instagram urcai mai ales poze, pe Facebook puneai postări mai detaliate, pe Youtube clipuri video lungi, iar de Twitter, mai nou X, oricum nu îi păsa nimănui.
De când algoritmii scot la înaintare conținutul video filmat vertical și cât mai scurt (a se citi nimeni nu mai are timp și răbdare), recomandările astea nu prea se mai justifică. Sigur, dacă ai timp și chef poți crea video separat pentru fiecare, dar dacă nu ai acel timp cea mai simplă recomandare e să filmezi clipul, să îl editezi în editorul video preferat (CapCut e cel mai simplu) și după aceea să îl urci separat pe Instagram, pagina de Facebook, Youtube Shorts și TikTok.
Nu sunt neapărat fan al acestei strategii, dar diferențele între platforme sunt tot mai mici, și dacă ai timp să creezi doar un clip video pe săptămână, ai șanse mai mari să ajungi la o audiență mai mare sau să ai rezultate dacă îl urci peste tot, decât dacă te concentrezi pe o singură platformă. În articolul de pe blog pun niște detalii și explicații.
