A venit vara și odată cu ea oamenii renovează mult mai mult ca de obicei. Dacă e ceva ce ne lipsește în perioada asta, pe lângă aerul condiționat, sunt meseriașii. Zilnic văd pe Facebook prieteni care cer recomandări de meseriași buni și nu îi găsesc pe nicăieri, sau oameni care se plâng că au fost țepuiți de pseudo-meseriașii angajați, sau oameni care au învățat ei cum să dea cu var, să schimbe o priză, să facă un gard, pentru că nu ai cu cine.
Eu sunt fan al mersului la birou, dinainte de pandemie sau de trendurile cu work from home sau work from anywhere. Mă concentrez mai bine când sunt într-un spațiu dedicat muncii, mă organizez mai ușor, sunt mai eficient. Ăsta sunt eu, dar asta nu înseamnă că nu apreciez viitorul în care trăim, unde discuțiile despre munca în sistem hibrid au ajuns normalitatea, și probabil acolo vom ajunge în câțiva ani, 3 zile lucrate de acasă sau de oriunde vrem noi, 2 zile de la birou. Evident, dacă jobul permite. Cred că în loc să ne plângem și să forțăm oamenii să lucreze de unde vrem noi, ar trebui să vedem cum putem folosi noile tendințe în avantajul nostru. Chestia asta deschide posibilități noi nu doar pentru angajați, care pot să lucreze pentru orice companie din orice țară ce oferă poziții remote, ci și pentru angajații care își adaptează jobul și se orientează spre astfel de poziții.
Unii se ofensează mult prea repede. Heineken a rulat o reclamă, The Night is Young, ce încurajează vaccinarea, o vedeți mai jos, cu sloganul #FreshBeginnings. Imediat antivacciniști s-au apucat să protesteze pe Twitter pe #BoycottHeineken, cică e propagandă pro vaccinare. Și cum au protestat ei? Cumpărând berea Heineken și turnând-o în chiuvetă. În calitate de om care acum se poate vedea liniștit cu cei dragi și poate iar călători datorită vaccinurilor, plus că nu se mai teme de Covid așa de tare ca acum un an, o să beau un Heineken diseară. De asemenea, inteligența unora continuă să mă uimească. Prima regulă a unui boicot e să nu mai cumperi produsul, dar e greu cu logica.
Anul trecut v-am recomandat și eu să vă faceți concediul în țară, din cauza pandemiei. Anul ăsta nu am mai fi rezistat la noi, în primul rând pentru că prețurile pe litoralul românesc au luat-o razna grav de tot și în al doilea rând pentru că simțeam nevoia de a ieși, de a descoperi altceva. Ca idee, vorbeam cu un amic despre costuri și am cheltuit cam la fel în vacanță, doar că eu mergând pe o insulă, cu tot cu prețul biletelor de avion, iar el la Constanța. Evident, nu le pot compara, amintirile din Constanța sunt pentru o viață. 🙂 Dacă aveți planuri de concedii în afara țării mergeți acum, cât încă e ok și restricțiile sunt mici. Noi ne-am vaccinat, ne-am luat toate măsurile de precauție, am închiriat un apartament prin AirBnB ca să evităm hotelurile, am închiriat o mașină ca să nu mergem cu transportul public, am mâncat doar la terase, nu la interior, am stat pe plaje mai libere, dar am călătorit, ceea ce vă doresc și vouă.
Are Valentin un articol interesant despre suma pe care ar trebui să o alocăm pentru vacanțe. Opiniile diferă, unii zic că vacanțele trebuie văzute ca o investiție, că doar o dată trăim, alții zic că nu e ok să cheltuim prea mult pe ele, mai ales dacă nu ni le permitem. Eu sunt undeva pe la mijloc, cred că avem nevoie de vacanțe pentru a ne încărca bateriile și a regăsi motivația ca să tragem mai tare, să putem juca pe termen lung, dar nu m-aș simți deloc bine să merg în vacanțe cu banii împrumutați sau să cheltui într-o săptămână banii câștigați în 2-3 luni. Greșesc?
Teoretic pandemia asta ar fi trebuit să ne facă să redescoperim sensul vieții, lucrurile care contează, să știm cine ne sunt prietenii, cine e aproape de noi. Practic ne-am distanțat mai mult unii de alții, am socializat prea mult online, și începem să credem că amicii și cunoștințele din online sunt același lucru cu prietenii reali. Dacă sunteți populari pe vreo platformă online sau aveți mulți amici virtuali și începeți să aveți impresia că sunteți importanți, vedete, că oamenilor de pe internet le pasă cu adevărat de voi, vă recomand să faceți experimentul ăsta, pentru a afla cui îi pasă de voi cu adevărat: Nu mai postați nimic pe Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin, TikTok, blog sau orice altceva ați folosi pentru a comunica public, timp de 2 săptămâni. După 2 săptămâni vedeți cine v-a trimis măcar un sms, DM, mesaj pe WhatsApp, sau cine v-a sunat ca să vă întrebe ce mai faceți, dacă sunteți bine, fără să vă ceară ceva.
Prima parte a studiului Digitalizarea Europei ne induce în eroare zic eu, deoarece ne spune că 62% dintre orășenii intervievaţi ar fi dispuși să se mute la țară în următorii 1-2 ani. Sună interesant, nu? Am crede că românii abia așteaptă să crească animale, să se facă fermieri, să se întoarcă la o viață mai simplă, mai liniștită. De fapt, titlul ar trebui să fie 62% dintre români ar fi dispuși să se mute la casă, dar cât mai aproape de oraș, cu internet prin fibră optică, spitale, școli de calitate și transport în comun. Practic, ei și-ar dori să fie ca la oraș, dar fără poluare, trafic și stres, ca la țară. Condiția numărul unu pentru a locui la țară este o conexiune bună la internet: 69% dintre românii intervievați spun că aceasta este obligatorie, iar pentru 25% este de preferat. 80% dintre românii intervievaţi consideră apropierea de natură şi beneficiile sale pentru un stil de viaţă sănătos ca fiind cele mai mari câştiguri. Alte așteptări: o infrastructură bună de servicii de sănătate, pe care 54% dintre românii intervievaţi o consideră esenţială, un transport public bun, considerat de 42% dintre români ca fiind obligatoriu. 46% dintre aceştia consideră că instituţiile bune de învăţământ sunt o condiţie esenţială. Nu zic că unii dintre ei nu se vor muta, de fapt știu destui care au făcut schimbarea în ultimul an, dar în realitate cei de la oraș vor de fapt să se mute în zona metropolitană, unde să aibă acces la…