Adică cele care fac campanii online și campanii PR, inclusiv online. Topul este realizat după cifra de afaceri și profit net declarat pe anul fiscal 2010.
Discutam cu un prieten acum ceva vreme. La fel ca mine, și el era mirat că în România agențiile de PR fac campanii pe bloguri pentru clienții lor, pe când în mod normal agențiile interactive ar trebui să se ocupe de treaba asta.
Via Refresh
În continuare mulţi PR-işti şi oameni de marketing nu realizează importanţa primului contact atunci când încearcă să abordeze un blogger, un jurnalist, o persoană cu care vor să colaboreze. Primul email, de cele mai multe ori.
Primesc tot mai multe comunicate de la diverse companii pe adresa de email de pe blog, cu texte reci, impersonale, justificate de scuze banale gen „credem că această stire ar fi de interes pentru cititorii tăi” sau „am remarcat că abordezi des subiecte asemănătoare pe blog„.
Nu, nu sunt de la oameni pe care îi cunosc, cine mă cunoaşte îmi trimite un email în care introduce măcar un „Salut Marius”.
Nu neg, e foarte posibil ca emailul şi comunicatul de presă primit să fie interesant pentru mine, dar cât timp emailul primit nu mă priveşte pe mine în mod special, adică este trimis la grămadă şi redactat la nivel de adresare generală, iar adresa mea de email nu apare în TO ci în BCC (adică nu apare deloc), eu consider că persoana care a trimis emailul nu făcea referire neapărat la mine şi la blogul meu, ci doar a trimis un email generalist, în speranţa că va genera mult buzz cu puţin efort.
Strategia asta nu funcţionează, am mai scris pe tema asta:
Nu mă cred special, nu am pretenţii absurde, dar cât timp tu vrei ca eu să îmi rup din timpul meu şi să scriu pe blogul meu despre un anumit subiect care va ajuta brandul tău consider că un minim de bun simţ este să îţi rupi şi tu din timpul tău şi să îmi trimiţi un email doar mie.
Restul intră la spam, iar spamul este ignorat.
Greşesc eu undeva?
Am văzut prezentarea acum câteva zile, dar am uitat să o pun pe blog. Ideea din spatele ei este că majoritatea celor care prezintă un proiect cu scopul de a obţine aprobarea şefilor sau poate finanţarea proiectului nu ştiu cum să adapteze prezentarea şi limbajul folosit, nu ştiu să folosească termeni simpli, pe înţelesul tuturor, nu ştiu să comunice eficient.
Acelaşi lucru e valabil şi când ai de făcut o prezentare pentru un eveniment, trebuie să te gândeşti în primul rând la public şi la cunoştinţele lor în domeniu, pentru ca prezentarea ta să fie uşor de asimilat.
Titlul prezentării e foarte fain – How to Pitch Bullshit.
Să spunem că ești un PR-ist și ai de organizat un eveniment pentru lansarea unui gadget, serviciu, produs ș.a.m.d. Normal, lansarea e la București, miezul acțiunii, locul unde se dă ora exactă pe .ro. Ai planificat atent detaliile, ai stabilit cum va decurge evenimentul și acum te apuci de chemat presa și bloggerii.
Nu înțeleg la ce se gândesc unii PR-iști când trimit emailul cu invitațiile la toată lista de bloggeri pe care o au, la grămadă. Nu mai zic nimic de emailuri personalizate (da, e prea mult de muncă), dar totuși, câți bloggeri care stau în Brasov, Cluj, Timișoara, Arad, Iași, Bacău sau Craiova vor veni până la București, special pentru evenimentul tău?
Posibile variante pentru ce trece prin capul unui PR-ist când apasă pe SEND, trimițând același email tuturor:
Alte idei?
Câteva idei despre greșelile pe care le-am remarcat eu la trimiterea de comunicate de presă, ținând cont de faptul că am primit zeci de comunicate luna aceasta dar doar 1 sau 2 mi-au atras interesul.
Aveți completări sau obiecții?
Dragă bloggere, este foarte posibil să fi ajuns la urechea ta fel de fel de sfaturi despre cum ar trebui să procedezi în relaţia cu PR-iştii care te contactează pentru că vor să promoveze diverse branduri pe blogul tău sau vor să colaboreze cu tine. Orice blogger cu ceva vechime îţi va oferi sugestii despre ce să faci şi ce să nu faci.
De exemplu, mă uitam recent la prezentarea Raluxăi de la PR Beta. Deşi multe dintre afirmaţii sunt perfect valabile şi apreciez evoluţia Raluxăi că blogger, sunt câteva menţiuni pe care vreau să le fac deoarece nu sunt de acord cu unele dintre ideile din prezentarea ei:
Nu se trimit preview-uri ale articolelor către brandurile cu care colaborezi. De 4 ani şi ceva de când scriu pe blog şi am participat la câteva zeci de campanii, plus alte câteva organizate de mine pentru branduri, nu am primit cereri să trimit articolele înainte de publicare. Maxim am primit câteva indicaţii despre ce şi-ar dori brandul să fie evidenţiat în articol. Un brand care ştie să comunice online are încredere în bloggerii cu care colaborează.
Brandurile nu cumpără articolele (deşi asta e prima impresie), ci dreptul la expunere pe blogul tău, posibilitatea de a intra în contact cu cititorii tăi, cu audienţa ta. Articolul e doar o formă de comunicare a mesajului, o modalitate de a atrage atenţia cititorilor tăi asupra brandului respectiv. Oricine poate scrie articole, dar cititorii de pe blogul tău sunt doar ai tăi, stilul tău de a scrie e doar al tău.
Nu ajută să te lauzi pe blog pe o pagină specială că ai mai făcut zeci de campanii şi ai lucrat cu nu ştiu câte branduri. În State de exemplu există legi care reglementează mai bine publicitatea online şi dezvăluirea colaborărilor cu diverse companii, practic trebuie să menţionezi atunci când faci reclamă unui produs dacă ai primit bani sau alte avantaje materiale pentru a-l promova. La noi încă nu. Totuşi, nu cred că o pagină centralizată în care enumeri campaniile şi brandurile cu care ai colaborat te va ajuta să găseşti mai uşor alte branduri dornice să colaboreze cu ţine, poate din contra, un brand nu va mai dori să colaboreze cu tine deoarece ai lucrat şi cu concurenţa lor. Că idee, câţi dintre bloggerii români care participă frecvent la campanii pentru branduri au astfel de pagini pe blogul lor? Dacă vrei să menţionezi pe blog cu ce branduri ai mai colaborat e ok, dar nu e nevoie de o pagină specială pentru asta.
PR-işti chiar citesc bloguri. Văd asta pe pagina de Facebook a blogului meu, în comentarii, printre abonaţii la feedul RSS, în emailurile primite de la PR-işti cu extrase din posturile de pe blog, în general în comunicarea cu ei, indiferent de canal. Nu toţi PR-işti care te abordează te citesc, dar majoritatea o fac. De aceea, când te abordează un PR-ist şi îţi spune că îţi citeşte blogul nu trebuie să pleci din start de la prezumptia că încearcă să se dea bine pe lângă ţine, să te linguşească.
În rest, când vine vorba de relaţia blogger-PR-ist cel mai bine e să îţi urmezi înstinctul propriu şi să filtrezi sugestiile venite de la alţi bloggeri, aplicând doar ceea ce crezi că ţi se potriveşte. Mă înşel?
Vineri, 6 mai, Adevărul Holding a oprit funcționarea platformei partenere de jurnalism online Think Outside the Box – think.adevarul.ro, fără înștiințarea acesteia. Potrivit comunicatului de presă publicat de ziarul Adevărul, “această decizie survine ca urmare a apariţiei unor disfuncţii grave în colaborarea editorială comună şi de promovare reciprocă.” De aici.
Ce spun cei de la Think Outside the Box despre oprirea site-ului de către cei de la Adevărul:
Pentru că în comunicarea oficială nu a fost precizat un articol concret sau de unde au apărut ”disfuncțiile grave”, înțelegem că este vorba de cinci articole care ar fi reprezentat sursa nemulțumirii, printre care se numără trei articole informative şi două de opinie. Articolele pot fi accesate prin următoarele linkuri:
Cu alte cuvinte, cea mai plauzibilă explicație ar fi că cei de la Coca-Cola sau agenția lor de PR au făcut presiuni asupra conducerii Adevărul pentru a înceta colaborarea, altfel Adevărul Holding pierdea contractul de publicitate cu Coca-Cola. Stiu și eu despre cenzura din presă, santaje și amenințări, dar nu aș fi crezut că cei de la Coca-Cola se coboară la nivelul ăsta. În fond articolele din TOTB prezintă informații care există deja, e suficient să le căutați. Oricum, Dragoș are dreptate, online-ul nu poate fi cenzurat așa de ușor.
Păcat. Se pare că nici măcar online nu se mai poate practica jurnalismul. Cât despre Coca-Cola, dacă se confirmă presiunile realizate pentru încetarea colaborării dintre Adevărul și TOTB vor ieși cu imaginea foarte șifonată din scandalul ăsta.
Apropo, Coca-Cola aniversează 125 de ani de existență. La mulți ani! 🙂