fbpx

Etichetă educatie financiara

Cultul Educației Financiare la români sau de ce le place românilor să fie țepuiți

A scos Silviu Faiăr un documentar bun despre educația financiară la români, sau mai bine zis lipsa ei. Începând de la Caritas-ul anilor 90 până la țepele din pandemie cu crypto, NFT-uri și tot felul de cursuri online despre îmbogățire rapidă și pseudo-antreprenorii din spatele lor, clipul explică pe înțelesul generației TikTok de ce ne place nouă să ne luăm țeapă, de ce nu avem educație financiară și cum să ne ferim de falșii profeți.

Mi-a plăcut cum au reușit să facă invitații să ne arate cât de gol e împăratul și cât de puține cunoștințe au fix cei care se pretind educatori financiari pe TikTok și Youtube.

Ideea pe scurt e simplă, niciun miliardar care știe cum să facă bani nu îți va explica și ție cum să faci bani, decât dacă el face bani doar din asta – making money online by telling people how to make money online. Uitați-vă la video și dacă aveți +30, e util.

Citește mai departeCultul Educației Financiare la români sau de ce le place românilor să fie țepuiți

De ce generația părinților noștri nu are încredere în bănci

Dacă povestiți cu părinții sau bunicii voștri despre haosul tranziției, anii 90, când s-au făcut multe averi, dar au și sărăcit mulți oameni, cu siguranță vă vor zice și de Caritas sau FNI, aproape toate familiile aveau sau știau pe cineva care avea bani acolo. Dacă nu știți despre ce e vorba dar vreți să învățați despre țepele financiare date în acei ani urmăriți documentarul de mai jos.

Prin comentarii spuneau unii că dacă azi ar apare un nou FNI ar fi la fel de mulți români care s-ar îngrămădi să își bage acolo toți banii, fără să înțeleagă cum funcționează, doar pentru că li se promit cîștiguri fabuloase, de 10 ori cât depun, în câteva luni. Asta în condițiile în care cei mai buni investitori corecți, când scot 15-20% randament anual spun că au avut un an foarte bun. Asta e, nu știm cum funcționează banii, vrem peste noapte să devenim bogați.

Între noi fie vorba, avem deja FNI-uri și Caritas-uri printre noi, adaptate la epoca digitală. Mulți români au băgat mulți bani în crypto sau NFT-uri, au cumpărat pământ în Metaverse, doar pentru că li s-au promis câștiguri fabuloase. Au cumpărat ceva despre care nu au nici cea mai mică idee cum funcționează, atrași de mirajul banilor făcuți ușor. Sigur, sunt unii care au și făcut bani, dar cum spunea bancul, când doamna de la curățenie îți dă sfaturi despre crypto fugi, deja banii au fost făcuți de cine trebuia.

Între 1990 și 2000 era o nebunie, gândiți-vă că băncile de stau au împrumutat și au garantat pentru jocuri piramidale.

Diferența față de haiducia anilor 90 este că noi acum avem acces la informație, educația financiară solidă poate fi începută chiar și online, cu costuri zero, nu mai există scuza Nu știam, nu mi-a zis nimeni, nu am avut de unde să mă informez. Important e să învățăm cum funcționează banii, investițiile pe termen lung, nu să fugim după miraje.

Citește mai departeDe ce generația părinților noștri nu are încredere în bănci

Ce putem învăța de la cryptobros care fac foamea acum

Cu un an în urmă Tristan și-a băgat toți banii în NFT-uri și Solana, fiind și fan FTX de mic, dormea cu un hanorac de-al lor pe post de pernă, mai avea o saltea și un laptop. Ăsta nu e minimalism, e prostie dusă la extrem, din perioada când toți visau că criptomonedele se vor duce to the moon.

Între timp FTX a falimentat și i-a lăsat pe toți cu buza umflată, pentru că ghici ce, nu sunt garantate de nici o instituție,  majoritatea NFT-urilor nu mai valorează nici măcar 1% din prețurile cu care se vindeau, maxim le poți folosi ca wallpapere, iar Solana a picat cu peste 90%, cum zice și Victor.

Pe Reddit e festival de făcut mișto-uri la adresa tipului, și majoritatea oamenilor au dreptate, Being poor as fuck, with no tangible assets, is peak cryptobro. Pentru 1 persoană care s-a îmbogățit din crypto mai sunt 999 care și-au luat-o grav, crezând că vor da lovitura. De asta avem nevoie de educație financiară, de asta e mai bine să învățăm din greșelile altora decât să le facem noi.

Citește mai departeCe putem învăța de la cryptobros care fac foamea acum

Revolut Junior, cardul bancar dedicat copiilor pe care Revolut a uitat să îl promoveze

Nu o fi Revolut cea mai tare bancă (da, e bancă acum), dar au multe funcții utile, și noi continuăm să folosim cardurile Revolut, în special atunci când călătorim sau facem cumpărături de pe site-uri dubioase, folosind cardurile virtuale.

Nu ținem averi acolo, de obicei alimentăm cu sumele de care avem nevoie înainte să plecăm în vacanțe și plătim peste tot cu cardul, pentru că zero comisioane și pentru că putem converti din lei în euro la cursul BNR, sau pe aproape.

Pe lângă facilitățile pentru adulți, Revolut a lansat și un card pentru copii, Revolut Junior, foarte util dacă ai copii între 6 și 17 ani și vrei să le faci educație financiară. Îl găsiți direct în aplicația Revolut, dacă vreți să îl comandați.

Nu scriam dacă nu descopeream că prin bulele de parenting și educație financiară lumea nu știe de el, semn că anul ăsta bugetele de PR nu au ajuns unde trebuie. Cardul chiar e util, noi le-am făcut fetelor ca să aibă bani mereu la purtător, pe un card personal la care au acces, cu o aplicație instalată pe telefonul lor.

Citește mai departeRevolut Junior, cardul bancar dedicat copiilor pe care Revolut a uitat să îl promoveze

Economisirea și investițiile la români în 2022

Ultimul studiu făcut de Reveal Marketing Research pe mediul urban ne arată cum stăm ca nație când vine vorba de pus bani la ciorap (la propriu) și ce înțelegem noi prin investiție, adică depunerea banilor într-un cont de economii, unde dobânda e mai mică decât șansele României să treacă la euro până în 2030. Cam trist, dar aici suntem.

51% dintre români susțin că dacă ar reuși să economisească trimestrial câte 500 lei ar prefera să îi depună într-un cont bancar (depozit sau cont de economii).

28% dintre români au declarat că ar prefera metoda tradițională de economisire și anume păstrarea banilor la saltea.

Citește mai departeEconomisirea și investițiile la români în 2022

Soluția pentru a vă proteja cardul de fraude bancare

transport gratuit magazine online

Zilnic primesc pe email, în spam, mesaje de phishing care încearcă să mă convingă că trebuie să îmi actualizez datele sau să mă conectez la contul meu bancar, pentru a confirma nu știu ce tranzacție. Țepele astea sunt destul de evidente, zic eu, dar fraudele bancare pot fi mult mai subtile, cum povestește și Andressa că a pățit recent.

Aș putea să vă scriu toate sfaturile clasice pentru a evita fraudele cu carduri: nu deschideți emailuri dubioase ce par că vin de la banca voastră, nu faceți clic pe linkurile din mesaje dubioase pe telefon, nu introduceți datele cardului bancar pe site-uri necunoscute, activați-vă confirmarea plăților prin sms sau din aplicația băncii și lista poate continua. Le cam știți pe astea, și sper că le folosiți deja.

Eu în schimb o să vă recomand ceva mult mai simplu și ușor de realizat – Nu țineți sume mari în contul curent, asociat cardului de debit. Evident, sper că folosiți carduri de debit, nu de credit, ca americanii, că noi încă nu avem nevoie de credit history.

Citește mai departeSoluția pentru a vă proteja cardul de fraude bancare

Și pentru experiențe îți trebuie tot bani

Sunt 2 variante când oamenii susțin că banii nu aduc fericirea, atunci când nu îi au și atunci când au prea mulți. Ca să mă explic, banii nu aduc fericirea direct, dar o pot îmbunătăți considerabil, și oricât de cumpătat, minimalist sau deconectat de lumea materială zici că ești, tot ai nevoie de bani pentru experiențe și pentru a trăi.

Spun astea pentru că atunci când apar discuțiile despre importanța banilor și cum ar trebui să punem accentul mai mult pe dezvoltare, experiențe, călătorii în locul chestiilor materiale care sunt trecătoare și eu întreb: Dar pentru experiențele alea nu îți trebuie tot bani?

Citește mai departeȘi pentru experiențe îți trebuie tot bani